O scurtă oprire la Domeniile Murani

blogu lu andra domeniile murani

Am auzit pentru prima oară de Domeniile Murani de la Adrillia. Nu știam exact cu ce se mănâncă, doar că locul este aproape de Timișoara și fain. Așa că am fost, ca orice om, curioasă și am zis că ar fi cazul să vizităm locația.

Prima oară când ne-am propus acest lucru am făcut pană chiar când am plecat de acasă. Nu a fost să fie, ne-am spus, iar Domeniile Murani au rămas spre a fi vizitate la o dată ulterioară nedefinită.

blogu lu andra domeniile murani

Cum am ajuns la Domeniile Murani?

Ei bine, a fost ziua lui Came și am sărbătorit-o la Roca Brună. Mâncarea, fine dining, vorba aia. Atmosfera super, asezonată cu un vin spumant de Recaș super bun. Relaxarea la ea acasă, pe cele mai faine pufuri pe care mi-a fost dat să le văd vreodată,  după care am pornit înapoi spre casă.

Ideea este că, de data aceasta, nu am mai mers la Roca Brună prin Arad. Am luat-o pe o rută mult mai scurtă ce ne-a purtat prin pusta Bănățeană, prin sate pe care le-am mai văzut o singură dată în viața noastră. La început nici nu ne-am dat seama că am mai fost pe acolo până nu am dat de Mașloc și ne-am amintit de OZN-ul din localitate și de o excursie faină, faină, din primăvara lui 2019 (despre care am scris aici).

Pe drumul nostru am ajuns și în Pișchia unde trona un semn cu Domeniile Murani. Buuuun. Am decis ca, la întoarcere, să vedem despre ce e vorba, ceea ce am și făcut.

O lume minunată în care vei găsi numai copii

Pentru a ajunge la Domeniile Murani ții un drum destul de îngust, pentru vreo 3 kilometri. Ai indicatoare peste tot și este imposibil să te pierzi. Mai mult, la intrarea în domeniile propri-zise există un semn gigantic, pe care nu ai cum să îl ratezi.

Intrarea în zona de agrement este modernă și destul de bine organizată. Un domn foarte binevoitor îți explică exact ce ai de văzut și de făcut. Există chiar și o hartă a locației care te ajută să te orientezi.

Intrarea costă 20 de lei de adult și 10 lei de copil, însă pentru această sumă primești un fel de bon valoric pe care să îl folosești la restaurantul din incintă (nu ai voie cu băutură sau mâncare din exterior). M-am simțit puțin ca la grădina de vară de la Hațeg, mai ales că berea era cam la același preț, dar nostalgia mi-a trecut în 2 timpi și 3 mișcări pentru că spațiul de joacă era pliiiiiin de copii. Nu mi-a venit să cred cât de mulți erau. Bineînțeles, cu mămici, tătici, biciclete parcate, the works.

Așteptări vs. Realitate

Dacă zona de intrare părea destinată exclusiv copiilor și mâncatului, în continuare domeniile promiteau entertainmentpentru toată lumea. Exista o zonă destinată animalelor (care mie nu mi-a prea plăcut), unde copiii puteau să vadă ceva păsări, o căprioară, ceva capre, doi ponei și cam atât, dar și un traseu de aventură. Eu nu m-am aventurat decât puțin pentru că piciorul meu era tot în pioneze, dar a fost fain. Și chiar aș fi făcut traseul în alte condiții :))).

Pentru a satisface nevoile adulților, cei de la Domeniile Murani au încercat să vină în întâmpinarea cu soluții specifice. Adică au amenajat o zonă mai retrasă cu băuturi, pe mijlocul iazului. Au făcut mai multe colțuri instagramabile pentru că hey, the heart whants what it whants :))). Încercări chiar lăudabile dacă nu s-ar fi confruntat cu o problemă foarte greu de rezolvat: lipsa de lumină.

Toate colțurile foto erau amplasate în locații foarte întunecate unde era foarte greu să faci poze bune. Bine, poate sunt eu snoabă. Până la urmă lumea are idei diferite cu privire la ceea ce înseamnă lumină bună. Deci să zicem că aceasta nu este o problemă. În schimb, mi-ar fi plăcut să văd alei mai bine amenajate (iar aici nu mă refer la beton, ci la alei cinstite din piatră). De multe ori nu aveam nici cea mai vagă idee dacă mergem pe unde trebuie sau pe unde dă Domnul.

blogu lu andra domeniile murani

Un alt aspect dezamăgitor pentru mine a fost iazul cu nuferi. Pe hartă părea ditamai lacul, dar m-am trezit în fața unui iaz artificial destul de murdar lângă care nu îți venea nici măcar să stai, ce să mai vorbim de făcut poze și pe care pluteau apatici o mână de nuferi neînfloriți.

Totuși, la partea plante stau bine Domeniile Murani. Au câteva specii extraordinare pe care ți-e mai mare dragul să le admiri. Sunt curioasă cine le-a plantat inițial pentru că vorbim despre niște copaci gigantici. Sequoia lângă care mi-am făcut eu poză avea cel puțin 3 metri diametrul și pratic nu îi vedeai vârful. Mai exista un Ginko Biloba enorm și ceva pin unicat, o alee cu hibiscus și o zonă întreagă cu liliac. Aceasta nu am vizitat-o pentru că era undeva pe deal și oricum… cine vrea să vadă liliac în august? Poate dacă e un liliac magic care a înflorit ca prin minune. Altfel… ne vedem în aprilie… mai :))).

blogu lu andra domeniile murani

Întrebarea zilei: merită?

Având în vedere tot ce am povestit până acum se nasc două întrebări logice.

În primul rând, merită să vizitezi domeniile Murani? Ei bine, dacă ai copii, clar da. Spațiile de joacă sunt foarte mari și destul de variate. Copiii au în mod clar ce face o zi întreagă la domeniile Murani. În plus, din câte am văzut, ei organizează și petreceri pentru copii și toate cele. Deci cât încă mai e vară și frumos, merită din plin să dai o fugă până aici.

Dacă nu ai copii… tot merită dacă ești genul care apreciază statul în natură. Te plimbi liniștit pe coclauri, adimiri peisajul, toate cele.

blogu lu andra domeniile murani

Dacă nu ești genul care să se plimbe prin natură și vrei să faci poze… e mai complicată treabă. Există câteva puncte mai faine, dar nimic neapărat WOW. Nici măcar conacul propriu-zis nu este reabilitat încă sau pus în valoare în vreun fel.

În al doilea rând, aș mai veni aici? Ei bine… da, la primăvară când înflorește liliacul, dar cam atât. Poate dacă, atunci, aș observa o evoluție a zonei, aș reveni asupra acestei decizii, însă din ceea ce am văzut până acum, nu pot spune că locul a devenit un punct general de atracție pentru mine. Nu cum s-a întâmplat cu Roca Brună, de exemplu.

Te-am băgat ușor în ceață?

Îmi pare rău. Din păcate, domeniile Murani sunt genul de loc despre care mi-e greu să mă pronunț. Aș vrea să îți pot spune că este de vis pentru că mă așteptam să îmi placă maxim, doar că nu a fost chiar așa.

Bineînțeles, nu ești nevoit să mă crezi pe cuvânt. Din punctul meu de vedere, orice lucru trebuie încercat cel puțin o dată pentru a-ți da seama dacă e pentru tine sau nu. Deci dacă vrei să vezi cu ochii tăi cum sunt domeniile Murani profită de vara indiană și dă o fugă până acolo. Iar dacă ai fost deja, spune-mi în comentarii cum ți s-a părut.

Untold 2018

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.