Acesta este primul dintre articolele pe care sunt sigură că le voi scrie în calitate de membru (aspirant) în Rotaract TM Opera. Așa că, pentru început, m-am gândit să vă spun cum de am decis să mă alătur clubului, ce presupune să fii membru aspirant (deși am mai vorbit despre asta atunci când i-am luat interviu lui Vicențiu Demeter) și să vă povestesc despre prima activitate pe care am făcut-o împreună cu membri clubului :D. Voi încerca să nu mă lungesc, dar nu promit nimic :)))).
De ce am decis să mă înscriu în Rotaract TM Opera?
În primul rând, aveam nevoie de un grup de care să simt că aparțin. Cred că este cel mai sincer și mai deschis răspuns pe care vi-l pot da. Și având în vedere că deja îmi plăcea la nebunie OFF, unul dintre evenimentele lor principale, am zis că s-ar putea să mă potrivesc cu ei. În al doilea rând, m-a convins Vicențiu. De ce să nu recunosc? Pentru că aveam oarecare prejudecăți, gen că sunt super pretențioși :))).
Ele sau dovedit complet nefondate. Membri clubului Rotaract TM Opera, cel puțin cei pe care am reușit eu să îi cunosc, sunt super cool. Oameni ca mine și ca tine, dornici să facă o schimbare în lume. Ceea ce îmi place maxim!
Ce presupune să fii membru aspirant?
Nu e greu deloc să fii membru aspirant în Rotaract. Tot ce ai de făcut este să participi la ședințele săptămânale (dacă poți) și să te implici în activitățile clubului (care îți plac și te atrag). Poți veni cu idei noi, sugestii, imput de orice fel pentru că lumea este super deschisă la sugestii. În schimb, până nu ajungi membru cu drepturi depline nu poți vota conducerea clubului și nici nu poți candida la nici una dintre funcțiile de conducere. Deci dacă ai idei de club domination trebuie să aștepți o perioadă :))).
Nici una dintre activitățile clubului nu este obligatorie. Se face o listă de prezență la ședințe, dar să nu mă întrebați ce se întâmplă cu ea pentru că habar nu am :)))). Ideea este să te implici în ceea ce simți, dar să te implici totuși în ceva. În plus, dacă în cele 3 luni în care trebuie să îți dai seama dacă te potrivești sau nu cu grupul și inițiativele sale realizezi că nu prea… poți renunța și poți încerca la o dată ulterioară fără nici o problemă.
Prima activitate oficială la care am participat: vizita la copiii de la Cornești
După două ședințe, dintre care una în care m-am prezentat și le-am ținut bieților oameni o predică de social media, a venit momentul pentru prima activitate la care urma să particip. Clubul Rotaract TM Opera susține un centru de ajutor pentru copii și mame provenind din familii defavorizate din Cornești. În februarie au decis să reia obiceiul de a vizita copiii născuți în luna respectivă (și pe cei din ianuarie) și a le duce cadouri. Am mers la cumpărături pentru cei 6 sărbătoriți. Am reușit să le cumpărăm cadouri cute (și eu să nu mă transform în raionul pentru copii din H&M :)))). Prietenii de la Cofetăria Naomi ne-au ajutat cu un tort fain de fructe. Și așa pregătiți am pornit spre Cornești într-o zi de sâmbătă destul de capricioasă.
Centrul este mare și dispune de toate dotările de care ar putea avea nevoie ocupanții săi. Doamnele de acolo sunt foarte de treabă și se vede că pun mult suflet în ceea ce fac. Copiii sunt niște scumpi care au nevoie, în primul rând, de contact cu lumea din exterior, de cineva care să îi asculte și să le spună o vorbă bună. Însă ceea ce m-a impresionat cel mai mult au fost mamele. Și când spun m-au impresionat să înțelegeți că m-au marcat și mi-au pus într-o lumină cu totul nouă statutul de femeie și soție.
De multe ori iau de bună viața pe care o duc. Mi se pare că mi se cuvine ca lumea să mă trateze cu respect și iubire. Ceea ce este adevărat, chiar mi se cuvine așa cum ni se cuvine fiecăruia dintre noi. Doar că ceea ce pentru mine este realitate pentru multe femei și mulți copii este doar un vis frumos. Și dacă uitați vreodată acest lucru, uitați să apreciați ceea ce aveți, faceți și voi o vizită unui centru de genul celui de la Cornești. Sigur veți privi lumea cu alți ochi în momentul în care veți ieși pe poartă.
Am stat vreo 2 ore la Cornești. Am povestit, am râs, am cântat. Nu mi-a venit să cred cât de talentați sunt în materie de muzică unii dintre acești copii. Au devorat tortul de la Cofetăria Naomi, ceea ce nu mă surprinde sub nici o formă pentru că torturile lor sunt absolut delicioase. Apoi am pornit înapoi spre casă, eu cu lacrimile în vârful nasului, cu nostalgie în suflet, cu dorința de a reveni și a aduce mai multă bucurie.
Ce urmează?
O grămadă, doar să ne permită pandemia :)))). Sigur vom reveni la Cornești în luna martie pentru a sărbători copiii născuți în această lună. Iar dacă lucrurile merg bine, pe 1 aprilie are loc Theater Cafe, un super eveniment caritabil pe care abia îl aștept. Nu pentru că voi avea un rol în piesa pe care colegii mei o pun în scenă, ci pentru că abia aștept să îi văd cum joacă și să îi pun pe internet :P. Evident că deja ne gândim la OFF, chiar dacă nu trăim cele mai event friendly timpuri. Și nu vă mai spun mai mult pentru că viața e nimic fără mici surprize :D.
În schimb vă îndemn să ne urmăriți pe Instagram (@bloguluandra și @rotaract.tmopera) și pe Facebook (Blogu lu Andra și Rotaract Club Timișoara Opera) pentru a vedea ce mai punem la cale. Iar dacă vreți să vă alăturați oricărei inițiative Rotaract, nu ezitați să ne scrieți.
