De vorbă cu Vicențiu Demeter despre muzică și nu numai

Vicențiu Demeter este unul dintre membri fondatori ai VAL Band, aici la un shooting în vie

Sunt deja câțiva ani de când îl știu pe Vicențiu Demeter. L-am admirat la evenimente faine din oraș în timpul cărora ne-a încântat cu vocea lui. Am fost fascinată de modul în care reușește să își facă timp pentru o mulțime de activități. Am fost super geloasă pe toate călătoriile lui, mai ales în ultimul an, deci nu vom discuta despre ele astăzi :))). Așa că am decis să îl cunosc puțin mai bine.

Cum mi-e bunul obicei, i-am propus pe Instagram să răspundă la câteva întrebări, iar el a făcut-o cu entuziasm și dragă inimă. Așa că, în continuare, vă invit să îl descoperiți și voi pe Vicențiu Demeter.

Ești o persoană extrem de activă. Cum îți gestionezi timpul?

Să știi că până să mă întrebi nu mi-am dat seama că am un sistem de management al timpului, dar uite că într-adevăr am! Reușesc să îmi gestionez destul de bine timpul deoarece am făcut atât la facultate cursuri în domeniu, cât și ceva training de managementul timpului la firma la care lucrez. Presupun că, involuntar, aplic ceea ce am învățat acolo și în celelalte activități.

Ceea ce fac este că am o agendă (telefonul) de care mă țin. Așa nu uit când am programări, când am ședințele și evenimentele Rotaract, când am repetițiile și evenimentele cu VAL Band, când am antrenamentele de tenis, drumețiile la munte etc. Chiar și o ieșire cu prietenii o trec în agenda telefonului pentru a ști să nu suprapun altceva din greșeală :))).

Ideea e că în urmă cu vreo câțiva ani eram pe locul 1 la procrastinare (dacă ar exista un top). Din fericire am reușit să corectez acest defect. Când pot face un lucru în următoarele 5 minute fără să îmi dau programul peste cap, îl fac pe loc. Dacă îmi ia mai mult de 5 minute mi-l trec pe to-do-list și când îi vine rândul îl fac obligatoriu. Cam așa gestionez eu timpul

Bineînțeles că mai am și momente în care efectiv o lălăi, dar le savurez. Până la urmă suntem oameni :D.

Vicențiu Demeter la grădiniță

Primul lucru care îmi vine în minte atunci când mă gândesc la tine este muzica. De când ai această pasiune și ce ai făcut pentru a o cultiva?

Cânt de mic, de când mă știu. Am niște poze alb-negru de când aveam vreo 2 ani (cred) în care stau în fața televizorului pe care merge MTV-ul și țin pumnii strânși în sus, iar după mimica feței se vede clar cum cântam :)))).

În timpul anilor de școală primară și gimnazială (adică aproape 8 ani) am fost membru în corul școlii din Petrila, unde am făcut canto o dată-de 2 ori pe săptămână. Apoi, la liceu, am avut o trupă de teatru unde am și cântat, dar am cochetat în continuare și cu corul liceului. Din păcate, în zona Văii Jiului nu erau multe oportunități din punct de vedere artistic, iar mami (iubesc să îi spun mami, nu mama) nu avea puterea financiară necesară pentru a mă trimite la profesori particulari.

Partea frumoasă este că în 2015 un mic impuls și un mare noroc m-au ajutat să cunosc oamenii potriviți și am început VAL Band.

Exceptând activitatea din cadrul trupei mi-am incercat norocul și la X factor și la Vocea Romaniei. Bineînțeles că am mers pe la karaoke până să încep să profesez mai serios. Deci am avut tot timpul cel puțin o activitate care avea legătură cu muzica.

Crezi că în muzică este mai important talentul sau munca?

Între cele două cred cu tărie că talentul contează mai mult. O spun din punct de vedere al unui vocalist pentru că eu sunt vocalist și nu cânt la nici un instrument. Fără talent (voce) și o înclinație către acest domeniu, nu merge nici cum. Aș vrea totuși să îți răspund la această întrebare și într-un context ”românesc” :))).

Având în vedere că trăim în România, lucrurile sunt puțin mai complicate. Pe lângă talent ai nevoie de puțin noroc și de putere financiară pentru a ajunge la nivelul în care să poți trăi efectiv din muzică. Deci în România amândouă sunt importante în egală măsură, după părerea mea. Dacă nu cumva vrei să cânți doar la duș sau în bucătărie, atunci când gătești.

Vall Band în concert

Cum a luat naștere VAL Band?

E o poveste așa făinuță, cu puțin zvâc. O să încerc să fiu scurt, dar nu promit :P.

În 2014 lucram la o firmă de brokeraj, un domeniu destul de agresiv care mi-a cam displăcut, dacă e să fiu sincer. Nu îmi ieșea nimic pe plan artistic. Cu toate acestea, în a doua parte a anului am reușit să fiu selectat la Balul Vienez ca și debutant (dansatori). Au fost câteva luni pline de muzică, de dans, de oamenii cu aceleași înclinații artistice ca și mine, aceleași principii și hobby-uri.

Ei bine, după o perioadă atât de frumoasă, chiar înainte de Crăciun proiectul s-a încheiat și eu am intrat în depresie. Am revenit la rutina job-acasă și cam atât, dar aici intervine acel ”zvâc” despre care îți spuneam.

Am găsit un grup pe Facebook numit ”Se caută voci”. Acolo am postat un anunț super sec de genul ”Vocalist în Timișoara, caut să colaborez în proiecte muzicale, concerte de cafenea, coveruri”. Trebuia să încerc ceva, orice. Din păcate, nu am primit nici un răspuns și chiar uitasem complet de postarea respectivă.

Apoi, prin februarie 2015, adică 3 luni mai târziu, îmi scrie Leo, chitaristul și L-ul din VAL. M-am întâlnit cu el imediat și am început să facem coveruri cu chitare și voce. Asta a fost până prin toamna acelui an când am decis să ne expunem și am avut primul concert cu public. Se întâmpla în septembrie 2015, la un eveniment caritabil Rotaract. Încă eram doar eu și Leo.

Ulterior am cunoscut-o pe Alina, A-ul din VAL Band și așa a apărut numele trupei: Vicențiu, Alina, Leo => VAL Band. La câteva luni după au venit și Costi (clape/pian) și Cosmin (saxofon). Și uite-așa de 4 ani ne trăim pasiunea în trupa VAL Band. Ne-am deschis și firma VAL Band și avem fiecare pe lângă primul job și un al doilea: muzica.

Concert jazz cu VAL Band și Vicențiu Demeter

Care este amintirea ta cea mai frumoasă atunci când te gândești la VAL Band?

Hmm… greu de spus pentru că sunt multe. Cred că cel mai frumos a fost atunci când am decis să facem un concert 100% de jazz pentru un eveniment caritabil. Ideea ne-a venit cu câteva săptămâni înainte și a fost foarte tare. Am luat piese foarte cunoscute, internaționale, românești, chiar și din folclor și le-am transformat în jazz. Cumva atunci totul s-a împletit super armonios: proiectul fain, cauza caritabilă, locația, atmosfera, totul a dus la una dintre cele mai faine amintiri.

Ce face această amintire și mai specială este faptul că a dus la crearea unei tradiții. Am susținut un concert de jazz și în următorii 2 ani la același eveniment caritabil, iar acum urmează al 4-lea concert, doar că ne pune bețe în roate pandemia. Teoretic ar trebui să fie pe 18 februarie. Se numește Theater Cafe și cei interesați îl găsesc aici.

Un alt moment fain a fost când am plecat prima dată în deplasare. Acum 3 ani am fost invitați să cântăm la o nuntă în aer liber, pe ponton, pe malul Dunării. Cred că era la Cazanele Dunării locația. Am fost atât de entuziasmați încât am cântat tot drumul și am ajuns la eveniment răgușiți :)))).

Pe lângă muzică, ești pasionat de organizarea evenimentelor pentru comunitate prin intermediul Rotaract. Cum ai ajuns să te implici în această organizație?

Rotaract este un alt proiect de suflet. Totul a început în 2014 când, la Balul Vienez, am cunoscut-o pe buna mea prietenă Oana Gorcun. Fiind prieteni buni, în septembrie 2015 m-a invitat să cânt la prima ediție Opera Fashion Fair (OFF), proiect caritabil cu prezentări de modă unde mă bucur că ai participat și tu. Am ales să fiu PR voluntar pentru următoarea ediție OFF, cea din 2016, iar ulterior, convins de Oana și de ceilalți buni prieteni din Rotaract, m-am înscris ca membru oficial, cu acte în regulă.

În primul an am fost PR-ul clubului, în următorul secretar, iar în iulie 2020 am devenit președintele clubului Rotaract Opera, funcție pe care o ocup și în prezent. Am reușit împreună, prin proiectele noastre, să renovăm întreaga secție de boli infecțioase de la Spitalul Victor Babeș și casa scării (investiții de peste 40.000 lei). Am contribuit financiar la proiectele Color the Village cu donații strânse din proiectele noastre. Mergem de câteva ori pe an la copiii de la un centru din Cornești și le cumpărăm cadouri. Și mai avem multe alte cauze pe care sigur le-ați mai văzut (sau le puteți descoperi acum) pe pagina de Facebook și pe cea de Instagram Rotaract Opera.

Activitatea lui Vicențiu Demeter în cadrul Rotaract

Cum ar putea cineva să facă parte din Rotaract?

Rotaract este un ONG foarte ușor accesibil oricui. Modalitatea de a deveni membru este facilă și oarecum tradițională. Spun tradițională pentru ca avem aceiași pași ce trebuie îndepliniți de zeci de ani.

Practic orice tânăr pasionat de filantropie și proiecte caritabile face cunoștință cu echipa Rotaract și timp de 3 luni este ”membru aspirant”. În această perioadă el sau ea vede dacă se regăsește în proiectele noastre, alege să contribuie în domeniile care îi plac cel mai mult și se implică în toate activitățile, evenimentele și proiectele clubului.

După cele 3 luni, pe baza votului membrilor clubului și, bineînțeles, dacă i-au plăcut activitățile și principiile clubului și dorește, membrul aspirant poate deveni membru cu drepturi depline. În această calitate în afară de implicarea în activități mai trebuie să achite și o cotizație lunară de 20 de lei menită să ne ajute să demarăm proiectele caritabile pe care le organizăm. Această cotizație este foarte importantă deoarece fiecare proiect pe care îl începem îl demarăm cu buget zero și ne folosim de cotizațiile lunare până găsim parteneri și sponsori.

Cum ți se pare că se prezintă voluntariatul în România?

Din punctul meu de vedere stăm destul de bine la acest capitol, chiar dacă este loc de mai bine ca peste tot. De când mă învârt în cercurile acestea am descoperit în toată România (și pe tot globul de fapt), mii de vuluntari pasionați în cluburile Rotaract, dar și multe ONG-uri care fac o treabă extraordinară. Nu vreau să intru în politică, dar de multe ori multe proiecte cu voluntari fac o treabă mai bună decât instituțiile publice.

Totuși, nu am avut contact cu voluntariatul pentru prima dată prin intermediul Rotaract. Acest lucru s-a întâmplat în perioada liceului, când jucam teatru. Atunci am avut ocazia, datorită unui ONG, să mergem să jucăm teatru în Italia, iar toate fondurile strânse la acele spectacole au ajuns în România. Mai precis, la un centru de copii din Petroșani, orașul unde am crescut eu, unde copiii mâncau, învățau și locuiau în condiții extraordinare. Atunci am descoperit eu cu adevărat cât de mulți voluntari cu inima mare există în România și nu numai, iar de atunci au trecut circa 15 ani. 

cumpărături în pandemie

Ești un cititor pasionat, care sunt cele 3 cărți pe care le-ai lua cu tine pe o insulă pustie?

Pfoais, cu întrebarea asta mi-ai dat cel mai mult de gândit pentru că a trebuit să o procesez pe toate părțile: atât logic și practic, cât și pentru suflet.

  • Pentru partea logică și practică aș alege o carte de genul ”cum să faci… nu-știu-ce”. Când eram în liceu îmi cumpăra mama mea toate cărțile Reader’s Digest. Chiar am pe undeva acasă, la Petrila, o carte din aia ce cântărește o tonă cu un titlu de genul ”How to do anything”.
  • ”Adam și Eva” de Liviu Rebreanu. Cred că este preferata mea din literatura românească. Am citit-o deja de 2 ori, iar prin toamnă m-am apucat să o răsfoiesc iarăși și nu mă puteam opri. Este genială, ingenioasă. Ar merita să se facă un film după ea care să ia premiul Oscar :)))). Este și puțin SF pentru că eu sunt meaga fan SF. Practic e un roman care face cât 7 și când zic 7 este pentru că romanul cuprinde 7 capitole care sunt ca 7 romane individuale cu un singur lucru în comun: 2 suflete reîncarnate de femeie și bărbat care trec prin 7 vieți tragice în epoci diferite. Totul pentru a-și îndeplini destinul și a reuși să fie, în sfârșit, împreună. Ți-o recomand dacă nu ai citit-o încă.
  • Oricare carte din seria Harry Potter sau oricare dintre cărțile lui Dan Brown. Ideal ar fi să existe o ediție de carte de buzunar care să cuprindă toată seria :D.

După cum vă spuneam la început, acest interviu m-a ajutat să îl cunosc ceva mai bine pe Vicențiu Demeter și sper că a făcut acest lucru și pentru voi. În plus, m-a făcut să mă gândesc foarte serios la implicarea mea în activități de voluntariat și să iau în considerare aderarea la Rotarart Club Operei. Dar despre asta voi discuta cu Vicențiu în particular :P.

Bineînțeles că ar mai fi multe de spus, mai ales despre călătorii și, dacă Vicențiu va avea vreodată chef, parcă-parcă l-aș pune să îmi recomande câteva locații din România. Dar asta rămâne de văzut.
Untold 2018
P.S. Dacă vreți să citiți despre alți oameni ce m-au inspirat, aruncați o privire peste secțiunea de Interviuri de pe blog.

2 thoughts on “De vorbă cu Vicențiu Demeter despre muzică și nu numai

  1. Vicentiu says:

    Iti mega multumesc pentru oportunitatea acestui interviu si ma bucur ca intr-o măsură, oricicât de mică, am inspirat pe cineva.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.