Gambitul Damei

Weekendul acesta am făcut puțin binge watching pentru că ne-a prins maxim Gambitul Damei. I-aș spune Queen’s Gambit pentru că îmi place mult mai mult cum sună în limba engleză, dar SEO :))). Ideea este oricum aceeași. Sigur ați auzit despre acest serial de pe Netflix. Poate l-ați văzut, poate încă nu, dar după ce veți citi acest articol sper că vă veți mobiliza să îl vedeți pentru că e GENIAL!

 Povestea

Gambitul Damei spune povestea lui Elizabeth Harmon, o tânără cu un trecut zbuciumat care se dovedește a fi un adevărat geniu al șahului. De-a lungul a unui deceniu (aproximativ) urmărim viața lui Elizabeth, de la statutul de orfană la cel de super star în lumea șahului. Drama se împletește cu pasiunea, șahul cu dependența, dorința de a fi iubit cu sacrificiile pe care geniul trebuie să le facă. 

Pe scurt, filmul e bombă!

Gambitul Damei comments by Andra

Bun, să începem cu începutul: Elizabeth (Beth) Harmon. Personajul principal din Gambitul Damei este interpretat de Isla Johnston (Beth în copilările) și Anya Taylor Joy (Beth pe cea mai mare parte a filmului). Amândouă actrițele sunt mega freaky și joacă absolut excelent. Amândouă reușesc să redea extrem de bine faptul că Beth este un copil pe care mama lui l-a stricat rău de tot de cap în copilărie (după cum descoperim pe parcursul filmului). Și amândouă au o privire absolut hipnotică.

Ceea ce este genial la Gambitul Damei este faptul că reușește să redea extrem de bine (expresia momentului se pare) angoasele prin care trece geniul. La un moment dat în film nu mai știu cine îi spune lui Beth… parcă domnul Shaibel… ceva în genul (acum parafrazez, a rămas cu mine doar ideea, nu reproducerea sa exactă) că viața e ca o monedă. Pe de-o parte e talentul și pe cealaltă parte sunt lucrurile la care trebuie să renunți pentru a-ți cultiva talentul. Ei bine, Beth trebuie să renunțe la foarte multe, dar are și ”noroc” cu faptul că mama ei nebună o pregătește cumva să se descurce singură în viață. Nu cu dependența de substanțe evident sau cu teama de eșec, doar cu tot restul.

Practic, mi-a plăcut mult faptul că scenariștii nu au idealizat viața lui Beth. Șahul în principiu nu este un sport ușor și nu este în nici un caz un sport popular, cum nu era nici în anii 60. Mai mult, să fii o femeie care joacă șah la nivel înalt este și în prezent un fapt excepțional, clar nu era la ordinea zilei într-o perioadă în care femeile abia aveau dreptul să muncească. Și nu în ultimul rând, în momentul în care orice om excelează într-un domeniu, cu atât mai mult atunci când se prezintă ca un ”copil minune”, presiunea exercitată asupra sa este incredibilă. Să nu o iei razna în aceste condiții nu poate însemna decât faptul că ești puțin robot. Deci mă așteptam ca Elizabeth Harmon să aibă un moment low, dar nu chiar atât de low. Nu spun mai mult pentru că nu vreau să vă dau spoilere :D.

Un alt lucru care mi-a plăcut mult la film a fost că nu au exagerat cu politically correctul. Eu am o problemă cu treaba asta de când au interzis Pe aripile vântului pe motiv că este rasist. Eu nu sunt rasistă, departe de mine gândul. Totuși, mi se pare că treaba cu politically correct a luat-o puțin razna din dorința de a integra pe toată lumea. Nu poți modifica istoria doar pentru că acum suntem toți cumbaya și ne ținem de mână popor cu popor (nici măcar asta nu se întâmplă). Rasismul a existat și există. Sclavia a existat și există. .

Revenind la Gambitul Damei, în film nu au fost personaje de toate rasele și naționalitățile doar pentru că așa ar trebui să fie ca să nu se simtă lumea prost. Vorbim despre America anilor 60. Lumea era cum era atunci. Oamenii erau cum erau atunci.  Minoritățile aveau drepturi puține, nu aveau acces la educație, nici cele mai grozave joburi și așa mai departe. Mai mult, filmul se bazează pe o carte (pe care plănuiesc să o citesc la un moment dat), deci scenariștii nu aveau chiar toată libertatea creativă din lume. Drept urmare, mie mi-a plăcut foarte mult exact așa cum a fost pentru că mi s-a părut mult mai autentic filmul… nu pentru că sunt albă și am trăit toată viața mea cu privilegii.

De unde mi-a venit observația din paragraful anterior, probabil vă întrebați, ei bine din vizionarea acestui clip legat de stilul vestimentar din film și nu numai:

Clipul e foarte tare. Am învățat o grămadă de chestii din el, mai ales în ceea ce privește stilu din Gambitul Damei, care mi-a plăcut la nebunie. Mi-a atras atenția asupra unor aspecte pe care le-am ignorat cu desăvârșire și care vorbesc despre subtilitățile filmului. Cum ar fi faptul că în momentul meciului de la Paris cu Borgov Elizabeth poartă o rochie care are exact culoarea pastilelor de care era dependentă. Sau faptul că în ținuta de final arată exact ca și regina albă de pe tabla de șah. Chiar vă recomand clipul. Doar că nu am rezonat cu dorința tipei de a vedea mai multă diversitate în ceea ce privește personajele.

Ce nu mi-a plăcut în mod special a fost libertatea excesivă a lui Beth. Teoretic ea este minoră în cea mai mare parte a filmului. Practic ajunge să trăiască de parcă este adult. Nici un fel de autoritate statală nu verifică dacă este bine. Ajunge să aibă o grămadă de bani și prea puțină supraveghere. Când o ia razna la fel de bine ar putea să moară singură în casă și nimeni nu ar avea habar că s-a întâmplat. Înțeleg că ea era o singuratică, dar genul ei de libertate mi se pare cam extrem.

Pentru că ne apropiem de final, vreau doar să mai menționez că mi-a plăcut mult cum este filmat Gambitul Damei. Fiecare cadru are o însemnătate. Culorile au însemnătate. Ținutele au însemnătate. Și, cel mai fain, în momentul în care Beth vede piesele de șah pe tavan, pare să fie posedată de ele. Mi s-a părut cea mai cool reprezentare a obsesiei ei pentru șah ever.

Deci trebuie să vedeți serialul acesta, mai ales că are doar 7 episoade.

Nota mea pentru Gambitul Damei este clar 10, chiar dacă Beth a avut multe momente în care m-a scos din minți :D.

Acestea fiind spuse, dacă sunteți printre cei care deja au văzut filmul, aștept să îmi spuneți cum vi s-a părut, ce ați apreciat la el și ce nu. În cazul în care nu l-ați văzut încă, știți deja ce aveți de făcut. Aveți chef să vedeți alte filme faine? Aruncați o privire peste recenziile de film de pe blog. Sunt puțintele pentru că am scris în ultimul timp doar despre filmele care mi-au plăcut foarte foarte mult. Totuși, pe același criteriu am și un highlight special pe instagram (AICI) unde veți găsi filmele ce mi-au plăcut, dar mi-a fost lene să le includ pe blog :D.