– despre mami – Mi-a venit ideea citind articolul Andrela întreabă, Doinița răspunde. La început mi s-a părut super ciudat, să îi iei interviu mamei tale, dar pe măsură ce citeam, mi-am dat seama că este foarte tare și că pot duce ideea în altă zonă. Așa că, mami, pentru că nu pot fi lângă tine[citește]
Până am fost micuţi, eu şi Andrei ne-am limitat la colţul nostru de sat şi mama Şerica era cea mai fericită. Cel mai departe am mers la Raul şi la Alin sau la Lidia şi… nu mai ştiu cum îl chema pe fratele ei, dar era teribil de enervant :))). Însă a venit şi un[citește]
În condiţiile în care luna asta arată mai mult a martie decât a ianuarie, ne apucă din ce în ce mai mult nostalgia după iernile de demult. În seara asta mă tot gândeam ce să scriu şi când am întrebat-o pe mami ce-şi aminteşte ea din iernile copilăriei ei, mi-a spus următoarea poveste: Când eram[citește]
sau De ce e Andra Andra :))) Pentru mine, Sălașul a fost întotdeauna magic. Aici am trecut prin atâtea, mi-am făcut prieteni pentru toată viața, am iubit, am plâns, am râs. Aici, la poalele Retezatului, vegheată de munții mei frumoși, copilăria mea a fost atât de fericită încât, chiar și acum, la 26 de ani,[citește]
M-am trezit cu niște super nervi, dar mi-au trecut instant când am citit postul Oanei despre mama ei și muritul de foame. În timp ce mă amuzam eu copios, nu am putut să nu-mi amintesc de bunica mea. Mami nu are deloc mania mâncării decât atunci când e tata acasă. În rest, noi mâncăm cam[citește]