#34isCHANGE: baby BOOM e pe drum

34ischange

Anul trecut, când am împlinit 33 de ani, am decis să pun noul an sub semnul magiei. Simțeam că, în ciuda adversităților (da, pandemie și toate cele), există multă magie în viața mea și îmi doream să mă bucur de ea din plin. Și până la urmă, așa a fost. Am reușit să ne acomodăm perfect la noua noastră viață. Ne-am păstrat sănătatea, chiar dacă nu am mai călătorit așa mult cum o făceam înainte. Am trecut cu bine peste momente dificile cu care s-au confruntat unii membri ai familiei noastre. Iar cireașa de pe tort a venit în martie când am descoperit că mica noastră familie se mărește.

Bineînțeles că la început am fost stresată și precaută și anxioasă (încă mai sunt uneori), dar magia a funcționat în continuare, baby Boom e super bine și la venirea zilei mele de naștere mi-am dat seama că cei 34 de ani pe care urma să îi împlinesc nu pot sta decât sub semnul schimbării. Deci #34isCHANGE a devenit noua mea mantra și azi, la ceva timp după ziua mea, recunosc, a venit momentul să o împărtășesc și cu voi.

Andra în relație cu schimbarea

După cum vă spuneam și anul trecut, eu și schimbarea avem așa un love-hate relationship. Înțeleg nevoia ei. Nu îmi place să stagnez. Dar nici nu mă încântă în mod special schimbările. De-asta mă și mobilizez destul de greu atunci când am ceva de făcut ce implică ieșirea din zona de confort.

Cu toate acestea, să devin mamă a fost și este una dintre dorințele mele primordiale. Am simțit chemarea aceasta întotdeauna. Și nu pentru că aș fi un fel de guru în creșterea copiilor, doxa de carte, ci datorită faptului că simt că am foarte multă iubire de oferit. Apoi, când s-a întâmplat magia și am aflat că sunt însărcinată am început să realizez ce schimbare mare va fi aceasta în viața mea, a noastră de fapt. Pentru că toată lumea știe că oricât ai încerca să îți păstrezi vechile obiceiuri, oricât ajutor ai primi din exterior, un copil presupune un schimb definitiv de atenție. Cel puțin în cazul familiilor normale și sănătoase. Nu vorbim despre anomalii și abominații astăzi.

Așa că, de câteva luni încoace mă tot pregătesc și mă tot confrunt cu schimbarea.

34ischange

Ce se schimbă, ce rămâne la fel?

Până acum au fost schimbări minore. De la mici modificări de alimentație, la faptul că nu mai pot dormi pe burtă și mă dau cu cremă de corp în continuu :)))). Bineînțeles, gata cu alcoolul, ceea ce nu a fost neapărat dificil pentru că oricum nu eram eu mare băutoare nici înainte. Și, evident, mult mai multă oboseală. În primul trimestru de sarcină, cel puțin, am dormit mai mult decât am dormit în toți cei 33 de ani de viață. Acum că a început să îmi crească serios burtica obosesc dacă mă plimb prea mult prin mall. Gata cu avioanele de drumeții montane spontane sau mai știu eu ce plimbări prea lungi fără mașină. Plus mult, foarte mult, mers la baie pentru că atunci când bei apă cu nemiluita, trebuie să o și elimini.

Și astea sunt doar mici exemple ce mi-au venit acum. Încă nu am început să modificăm în casă pentru a crea spațiu pentru baby Boom. Încă mai pot conduce fără nici un fel de problemă. Încă nu trebuie să ne facem programul după nevoile lui baby Boom. Și încă ne mai facem (sau încercăm să ne facem) planuri de vacanță. Ba chiar ne facem planuri de vacanță și post naștere. Deci unele lucruri rămân la fel :))))

Suntem pregătiți pentru marea schimbare?

Habar nu am. Adică suntem atât de pregătiți cât putem fi pentru o experiență pe care până acum nu am trăit-o. A avea un copil este o experiență extrem de personală la care fiecare om reacționează diferit. Degeaba zic acum că eu voi fi aia agitată și Flavius cel calm. La fața locului lucrurile se pot schimba. Degeaba au încercat prietenii noștri să ne pregătească. Diferențele între copii lor sunt de la cer la pământ, iar baby Boom va fi propria sa persoană cu propriul său temperament.

Ce pot spune clar este că avem emoții. Schimbările întotdeauna vin cu emoții. Eu am emoții pentru că îmi doresc să fiu o mamă bună care să crească un om bun. Am emoții pentru că mai sunt încă 4 luni până la naștere. Am emoții pentru că nici măcar nu am găsit un nume pentru baby Boom. Și bineînțelesc că am emoții (și o teamă ușor irațională) că, într-un fel sau altul, relația mea cu Flavius se va schimba într-un mod neplăcut.

Sunt conștientă de faptul că doar gândindu-mă la aceste lucruri le pot influența. Dacă vreau să fiu o mamă bună pot face lucruri pe care o mamă bună le-ar face. Dacă vreau să cresc un om bun trebuie să fiu un bun exemplu pentru ființa aceea. Puțin probabil ca baby Boom să facă tot timpul ceea ce îi spun eu, dar e foarte probabil să facă ceea ce fac eu. Cât despre mine și Flavius, îmi păstrez încrederea în noi, în modul în care reușim să comunicăm atât de deschis și să rezolvăm fiecare situație (nu vreau să folosesc termenul de problemă pentru că nu e vorba de probleme aici) ce se ivește pe parcurs. Și pun nădejdea în Dumnezeu pentru că nu mă duc eu prea des la biserică, dar prefer să cred că cineva chiar are grijă de noi, măcar să nu o luăm prea tare pe arătură, dacă nu altfel.

Deci #34isCHANGE și ce schimbare va mai fi…

Dacă aveți ceva sfaturi pentru mine, le aștept cu drag. Dacă nu, vă țin la curent cu evoluția situației.

Untold 2018

2 thoughts on “#34isCHANGE: baby BOOM e pe drum

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.