Autor: Paulo Coelho
Editura: Humanitas
RO:
După Adulter și Învingătorul este întotdeauna singur am zis că nici nu mai citesc Coelho. Mi se părea că și-a pierdut esența, acel ceva profund ce îl făcea… Coelho… asta până când am descoperit pe Facebook, la o prietenă, o poveste extrasă din Walkiriile.
Știți de ce elefanții crescuți în captivitate nu își rup lanțurile și nu evadează niciodată? Când sunt mici, elefănțeii sunt legați cu lanțul de chestii foarte grele și oricât s-ar zbate nu se pot elibera. Pe măsură ce cresc, ei se obișnuiesc cu ideea că nu au scăpare și în momentul în care sunt legați nici măcar nu se mai gândesc că ar putea să rupă lanțul, indiferent cât de puternici sunt. (cam asta ar fi povestea din carte puțin parafrazată :D)
După ce am citit acest fragment mi-am zis că trebuie neapărat să am cartea. Eram sigură că nu avea să mă dezamăgească și nici nu a făcut-o.
Walkiriile spune povestea lui Paulo, care pornește alături de soția sa, prin deșertul Mojave, pentru a-și întâlni îngerul păzitor. Însă călătoria nu este așa cum se aștepta el, iar întâlnirea cu walkiriile nu face decât să îi aducă mai multă confuzie.
Cartea mi-a plăcut la nebunie. Mi-a plăcut ideea că noi suntem proprii noștri sabotori și încercăm să ne ucidem visurile. De fapt, nu ceea ce facem noi mi-a plăcut, ci faptul că mi-a deschis ochii la auto sabotajul pe care îl fac și eu. De asemenea, am descoperit de ce în capul meu cântă tot timpul ceva sau se repetă liste la nesfârșit.
Aș putea să vă mai spun multe chestii pe care le-am descoperit, însă prefer să vă las cu câteva citate din carte pentru a vă deschide apetitul de lectură. În primul rând, este o parte din poezia lui Oscar Wilde, Balada închisorii Reading, care este absolut genială:
Cu toții ucidem ce ni-i drag
Și-ntindem morții prada;
Omoară unii măgulind,
Ori cu dojeni, cu sfada:
Cei lași ucid cu sărutări
Iar cei viteji ,cu spada.
… când l-am întrebat de ce nu-mi vorbește despre îngeri, mi-a răspuns că unle lucruri sunt atât de importante, încât omul trebuie să le descopere singur.
(asta mi-a plăcut foarte mult pentru că așa mă simt și eu uneori) Mai înainte priveam în depărtare și totul era chiar departe, înțelegi? Se vedea că nu face parte din lumea mea. Fiindcă întotdeauna priveam lângă mine, la lucrurile care mă înconjurau (vă sună cunoscut?!!!!). Până acum două zile, când am început să mă obișnuiesc să privesc în zare. Atunci mi-a dat seama că în afară de mese, scaune, obiecte, lumea mea cuprindea și munți, nori, cer. Iar sufletul – sufletul meu pare că-mi folosește ochii ca să atingă lucrurile astea. … Parcă mi-a crescut sufletul…
Știa că nimic nu avea să dureze prea mult în viața lui dacă avea să continue așa. Începea să înțeleagă ce voia J. să spună cu ”omul distruge ce iubește cel mai mult”.
Cred că o să mă opresc aici. Nu facem analiză pe text pentru că nu mă mai opresc :))). Dacă ați citit cartea, please share thoughts! Dacă nu, happy reading!
Pupici!
EN:
After reading Adultery and The winner stands alone I was pretty sure Coelho was dead to me. I felt like he was loosing that certain spark, that certain depth that made him… Coelho.
Then, I found this amazing story on one of my friends Facebook page: do you know why elephants that are raised in captivity never try to escape? When they are very little they are chained to very heavy objects and no matter how hard they try they can’t free themselves. As they grow, they get used to being captive and helpless and even though no chain could keep them, all someone needs to do is put a chain around their leg and they are just as helpless as always. (This is the short version of the story :)))
After reading this I knew I had to have The Valkiries. I was sure that this book wouldn’t disappoint me and it didn’t. This is the story of Paulo, who walks into the Mojave desert to talk to his guardian angel. With him travels his wife, but her companionship is more of a disturbance than a help in his search. And when he is finally put face to face with the Valkiries, that are also supposed to help him, Paulo finds it even harder to accomplish what he came there to do.
I absolutely loved this book. I loved the way he explained how we kill our dreams, how we are our own worst enemy because the only thing that scares us more than not fulfilling our dreams is to actually do it. Also, I found out why I always sing in my head and keep making lists and checking them :)))).
If you are looking for something amazing to read, you should definitely read this book. It is simply amazing.