Nu îmi vine să cred că am ajuns să vă povestesc despre ultima zi petrecută în Panama City. Cum a trecut timpul? Parcă ieri debarcam în Colon și așteptam să ne fie controlate bagajele. Parcă ieri mă îngrozeam de sărăcia din Colon și așteptam cu nerăbdare să străbat cărările din Parque Natural Metropolitano. Dar să terminăm cu nostalgia și să vă povestesc despre această zi minunată în care am ajuns, pentru prima dată, într-o pădure tropicală.
Parque Natural Metropolitano
Sinceră să fiu, nu aveam o pasiune pentru pădurea tropicală… până nu am văzut-o. Parque Natural Metropolitano este o zonă de un verde luxuriant, unde toate plantele de apartament par să o fi luat razna. Sunt palmieri uriași. Ficuși giantici. Ferigi și alte plante pe care nu știu să vi le spun nominal :))), dar sigur le-ați văzut prin apartamente și scări de bloc. Totul era extrem de verde, iar aerul extrem de umed. Mă simțeam pierdută, ruptă de lume.
Parque Natural Metropolitano este foarte mare și nu am putut să nu mă bucur că există o zonă atât de întinsă protejată de lege. Mai mult, în această zonă există 2 puncte de belvedere absolut superbe, ce îți oferă o priveliște de vis asupra zgârienorilor din Panama City.
Plimbarea noastră a durat aproximativ 2 ore, timp în care am crezut că îmi voi scuipa plâmânii din cauze efortului și m-am bucurat că am fost suficient de inspirată să mă dau cu Autan pentru ca erau o grămadă de țânțari. Din păcate, nu am prea văzut animale, doar ceva colonie de furnici ce își făcea rondul și câteva păsări colorate ce nu s-au intimidat de zgomotul specific turiștilor români :))).
A little shopping spree
După Parque Natural Metropolitano am făcut o scurtă vizită într-unul dintre centrele comerciale din Panama City. Am rămas șocați de dimensiunea acestuia și de numărul foarte mare de magazine cu prețuri extrem de atractive. Branduri de care nu ne-am fi apropiat în România erau aici accesibile. Și chiar dacă am achiziționat ceva și de la un astfel de brand pentru că venea ziua de naștere a cuiva special, cel mai mult ne-au bucurat magazinele pe care nu le găsești la noi.
Acesta este unul dintre aspectele pe care le ador atunci când călătoresc: să descopăr magazine ce nu există în România și să îmi cumpăr chestii, mai ales accesorii, pe care nu aș avea cum să le găsesc aici. Crește inima în mine când știu cât de mici sunt șansele să dau peste oameni purtând exact aceleași accesorii ca și mine :))).
Înapoi la realitate
Zborul de întoarcere a fost pe ruta Panama City-Amsterdam și a fost făcut cu compania KLM. Vreau să vă mărturisesc un lucru straniu: pe cât de teamă mi-a fost de aceste zboruri transoceanice inițial, pe atât de mult mi-au plăcut. Pentru că zborul este un mic univers, iar tu, pasagerul, ești în centrul lui. Bine, e ca o pușcărie fancy :))). Pentru că nu ai cum să pleci și programul îl fac ei, dar nu realizezi asta. Tu dormi (adică asta a făcut Flavius), mănânci, te uiți la filme, iar timpul trece pe nesimțite.
Mâncarea a fost super bună. Am băut și ceva șampanie :))). Am văzut 3 filme, dintre care îmi amintesc unul… sau 2? The Favorite sigur l-am văzut la întoarcere. Deprimant film, nu am ce spune. Despre The Girl on The Spider.s Web nu aș putea să vă spun sigur când l-am văzut. Aaaa… și la întoarcere am văzut și I kill giants. Tot deprimant. Nush ce o fi fost în capul meu când le-am ales :))).
Bun.
Problema cea mare a fost că nu am putut să dorm deloc. În momentul în care am aterizat în Amsterdam eram zombie. În viața mea nu m-am simțit mai obosită. Nici dacă trebuia să pedalez tot drumul din Panama City până în Amsterdam astfel încât avionul să rămână în aer nu aș fi fost mai obosită.
Și cum toate acestea, în cele 8 ore de escală în Amsterdam am fost foarte activi. Dar despre asta săptămâna viitoare.
P.S. Dacă nu ați citit încă jurnalul de Caraibe, îl găsiți complet aici. Și evident că mai am ceva poze pentru voi :D.





