New in town: Argentinian Steakhouse și Del Corso Hotel

Îmi place la nebunie să primesc invitație deschiderea localurilor din Timișoara. Cum ar putea să nu îmi placă? Doar descopăr locații noi, sunt super răsfățată și pot să mă laud că am fost prima în X loc :))). În aceste condiții, vă dați seama că atunci când am primit invitația la deschiderea oficială a Del Corso Hotel și a celui mai nou steakhouse din oraș, Argentinian Steakhouse, am spus da fără să stau prea mult pe gânduri. Adică vedeam aproape în premieră cel mai nou hotel din oraș și aveam să mănânc specialități argentiniene. Ce puteam să cer mai mult?

Un selfie corner drept zonă de așteptare

Del Corso Hotel este situat pe strada Bogdănești, într-o zonă destul de liniștită a orașului. Clădirea este nouă și aer un aer modern, în tonurile sale neutre. Din exterior, as putea spune că pare chiar ușor auster, dar în momentul în care pășești în hol, parcă intri într-o oază. Decorul este absolut superb, ieșit din visele ușor ude ale oricărei persoane pasionate de instagram și fotografie. Canapeau și fotoliile somptuoase mă invitau să stau acolo și să citesc toată viața. Florile erau naturale, niște crini roz gigantici care mi-au plăcut până și mie, oferind un aer extrem de luxos întregului spațiu. Iar la această senzație contribuiau considerabil și obiectele decorative aurii.

Practic, în momentul în care am intrat în hotel în capul meu era doar Da, oamenii aceștia știu cum să se poarte cu oaspeții lor. 

argentinian steakhouse

Apoi am pornit spre steakhouse, aflat chiar lângă hotel.

Argentinian vibes

Unul dintre primele gânduri când am pășit în Argentinian Steakhouse a fost OMG, câtă lumină. Restaurantul acesta este unul dintre cele mai luminoase și mai aerisite localuri în care am fost eu. Și, dintr-un motiv sau altul, am ajuns să apreciez foarte mult lumina naturală în ultimul timp. Poate pentru că ies mai bine pozele sau poate simt nevoia de vară. Nu aș putea spune exact de ce, dar în momentul în care am intrat parcă am zâmbit mai larg și abia am așteptat să văd ce pregătiseră gazdele pentru noi.

Sincer, nu am făcut nici o poză cu designul restaurantului pentru că nu mi-a stat deloc capul la asta :))). Mă bucuram de soare și de companie și așteptam cu nerăbdare să văd ce vom mânca.

argentinian steakhouse

Aperitive

Prânzul argentinian a început cu o serie de aperitive super drăguțe și foarte diferite de tot ce am mâncat eu până acum. Am avut cam așa: o plăcintă cu brânză, 2 feluri de sosuri, vreo 3 feluri de bruschete, ceva gen cupcake, dar sărat, un crevete învelit în ceva gen spaghete de cartofi, ceva chestie rulată în zucchini,două feluri de pachețele și ceva salată super bună cu măr și brânză. Bine, mai exista și un fel de ruladă cu somon, dar asta chiar nu am vrut să încerc pentru că nu :))).

Surprinzător pentru mine, dar am mâncat tot din farfurie, chiar și chestiile care nu mi-au plăcut la nebunie. Ce mi-a plăcut cel mai mult? Salata, clar. Avea un gust super fresh datorită mentei și o ușoară urmă de usturoi, plus un sos de lămâie. Chiar a fost o chestie pe care nu am mai încercat-o niciodată și mi-a plăcut la nebunie. Și dacă tot vorbim specific despre ele, foarte mult mi-a plăcut o bruschetă care era dulce acrișoară și habar nu am ce conținea, plăcinta de brânză a fost bună și ea și crevetele mi-a plăcut surprinzător de mult. Nu spun că restul chestiilor nu ar fi fost bune, dar acestea au fost preferatele mele.

argentinian steakhouse

Vin și vită

După ce am servit aperitivele, chef Nicolaie Tomescu ne-a prezentat carnea de vită. Vorbim despre un steakhouse, deci vita este the star. Am admirat frigiderele uriașe, am ascultat cu maxim de interes ce condiții trebuie asigurate pentru a avea produse de cea mai bună calitate, adică trebuie lăsată carnea la maturat minimum 18 zile, într-un mediu cu temperatura controlată, ce oscilează între 0,80 și 1 grad Celsius, cu sare în interiorul frigiderului, care să absoarbă umiditatea. După trecerea celor 18 zile (minim), se trece la prepararea propriu-zisă a cărnii. Sper că v-am lămurit de ce nu vă iese friptura de vită :))).

Evident că nu puteam participa la deschiderea unui steakhouse fără să degustăm vita propriu-zisă. Așa că chef Tomescu a pregătit Tomahawk, mușchiuleț, diafragmă și antricot, astfel încât să degustăm toate opțiunile. Bineînțeles că ele au fost servite rând pe rând și puteai alege dacă le voiai mai well done sau mai medium rare. Culmea, Tomahawk-ul l-am ales medium rare și mi-a plăcut cel mai mult. Nu înțeleg de ce nu poate să gătească și mami așa carnea de vită :))). Aș mânca de câte ori mi-ar da.

argentinian steakhouse

Să trecem însă peste micile mele frustrări culinare și să vă spun despre restul delicateselor. Mușchiulețul a fost foarte bun. Diafragma nu mi-a plăcut deloc. Avea un gust prea ciudat pentru mine. Antricotul a fost acceptabil, dar cam gras. Sau poate mă încurc eu. Trebuie să îl întreb pe Alin dacă acela era antricotul :))).

Friptura a fost servită cu sosuri la alegere, ca și garnitură. Existau vreo 4 opțiuni, dar eu am mâncat doar ceva sos cu iaurt și avocado, care a fost extrem de bun și ceva sos cu ardei copți. Doamne, cât sunt de buni ardeii copți…

Și pentru a completa prânzul, a venit vinul. Am ales un vin alb, deși acum că stau să mă gândesc, probabil vinul roșu ar fi fost mult mai potrivit pentru vită. Oh, well… Și vinul meu alb a mers bine și m-a ajutat să îmi curăț papilele :))). Sofisticat, știu 😛

argentinian steakhouse

Turul hotelului

După o masă copioasă, o plimbare sănătoasă :))). Am pornit la pas prin hotel pentru a descoperi camerele.

Așteptările erau, evident, ridicate. Din fericire, Del Corso Hotel a fost la înălțime. Camerele sunt foarte faine, luminoase, comfortabile și moderne. Paturile sunt foarte mari și comfortabile (da, m-am aruncat într-unu dintre ele :)))), ceea ce pentru mine a devenit vital. Totul este ușor minimalist, dar are un aer luxuriant, iar băile sunt o nebunie.

hotel del corso

Ca și prețuri, sincer nu pot spune că este cel mai scump hotel pe care l-am văzut vreodată. Chiar mi se pare că raportul calitate-preț este extrem de bun. Și dacă vii aici în calitate de oaspete, ai și extra beneficii, adică acces la o terasă privată ce se află pe acoperișul hotelului, cu o super panoramă asupra orașului și unde se mai găsește și un jacuzzi și o saună. Toate acestea, exclusiv pentru clienți. Cam cât de tare e chestia asta?

Revin? Cu siguranță!

Evenimentul a fost unul dintre cele mai reușite la care am participat în Timișoara. Locația absolut superbă, mâncarea delicioasă și compania au fost exact ce aveam nevoie. A fost genul acela de moment de la vie est belle. Și mai vreau.

Sunt sigură că voi reveni la argentinian steak house pentru că vreau să mai împărtășesc din bunătățile pregătite de chef Tomescu și cu alți membri ai familiei :))). Știu că mami și Dana ar aprecia în mod special vita gătită de el, la fel și Flavius.

Dar până revin, vă mai las cu ceva poze și cu îndemnul să treceți pe la Argentinian Steakhouse pentru că nu veți regreta. Iar dacă veniți în Timișoara ca turiști sau în interes de serviciu, sigur veți descoperi în Del Corso Hotel locul perfect pentru voi.

Timișoara văzută de pe terasa Del Corso Hotel
Partners in crime 😛
My blogger crush: Ianca
Aveau oamenii aceștia o baie atât de faină încât nu aveam cum să nu mă pozez în ea 😀
Sper că nu vă este foame pentru că mai câteva poze cu mâncare 😀
More foodporn :)))

Untold 2018

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Fii primul care citește fiecare articol
În 10 ani de blogging am învățat 10 lecții prețioase care sigur te vor inspira.
Descoperă-le în primul meu ebook!
În 10 ani de blogging am învățat 10 lecții prețioase care sigur te vor inspira.
Descoperă-le în primul meu ebook!