Jurnal de Caraibe (2): Hilton Garden Inn și Panama City

25 mai 2019

Undeva pe mare, aproape de Cartagena. Ora locală – 6:44

Credeam că m-am adaptat repede la schimbarea de fus orar, dar nu a fost așa. Habar nu am ce zi este… cred că sâmbătă. Habar nu am cât este ceasul acasă. De fapt, nici măcar nu îmi pot închipui în ce direcție este România. Barca se leagănă ușor, iar eu par ruptă din lumea mea și dusă departe. Dar înainte de alte filozofii, hai să vă povestesc despre Hilton, canalul Panama și Panama City.*

-O zi în Panama City-

Voi începe cu seara dinainte, dar nu vă supărați.

Am ajuns pe la 7 la hotelul Hilton Garden Inn. Aici urma să stăm pentru 2 nopți. Eram impresionată, evident. Cine din familia noastră a mai stat vreodată la Hilton? Sper doar ca eu și Flavius să ne dovedim a fi deschizători de drumuri. Pentru noi îmi doresc să călătorim mult. Pentru copiii noștri, mai mult. La fel și pentru Alina.

Dacă am învățat ceva până acum acel ceva este că aventura nu se oprește după ce ai copii, nici după ce îmbătrânești. Aventura se oprește când te oprești tu.

Hilton Garden Inn este un hotel mare, situat în partea nouă și plină de zgârie nori a Panama City. Se vede că este fratele mai mic din lanțul Hilton din câteva mici detalii: de exemplu, covorul nu este cel mai frumos, iar la jacuzzi nu sunt tot timpul bulbuci. Cât despre miros, cred că este specific țării. Cum să deschizi geamul aici? Ai distruge sistemul de climatizare. 

Camera noastră era absolut huge. Aveam 2 paturi mari în care lejer încăpeau două persoane. Noi am dormit, evident, împreună. Un ditamai fotoliul trona lângă geam. Aveam o măsuță de toaletă mare, cu oglindă, încă o oglindă și ditamai baia. Practic, era o cameră de vis și nu m-aș putea plânge niciodată de ea. 

După check in și duș, am mers la jacuzzi. Eram mega leșinată. Se vedea oboseala pe toată fața mea, dar aerul cald, apa și mai ales priveliștea de vis m-au făcut să stau și să stau. Spun priveliștea de vis pentru că piscina era outdoor, la etajul 16, iar în jur se vedeau numai zgârie nori ale căror lumini păreau constelații. 

A doua zi, bright and early, ne-am prezentat la micul dejul. Am încercat mâncărurile specifice cu care cei de la Hilton Garden Inn ne-au răsfățat, ne-am minunat de cât este de folosit porumbul în bucătăria locală și ne-am ridicat de la masă sătui nevoie mare. 

Prima oprire din programul zilei a fost la docurile Miraflores de la canalul Panama. Aici am văzut un film foarte fain despre istoria canalului, super artistic, prezentat din perspectiva copiilor, dar și muzeul canalului Panama. Să spun că mi-a plăcut ar fi un super understatement. Canalul Panama este o dovadă cară a încăpățânării umane. Să sapi, să spargi, să nivelezi și apoi să umpli cu apă 80 de kilometri, iar după să te reapuci de treabă este încăpățânare în cea mai pură formă a ei. Și puțină nebunie…

Însă istoria canalului nu este doar fericită. Țara aceasta a fost complet dezbinată pentru o foarte lungă perioadă de timp. Canalul însăși a fost construit cu sudoare și sânge. 21.000 de oameni și-au pierdut viața în timpul construcției. 

Bineînțeles că am văzut o barcă tranzitând Miraflores Docks și am mâncat o foarte bună, foarte răcoroasă înghețată de mentă. Pentru că vremea în aceste părți de lume este exact așa cum vi-o închipuiți: sufocantă. 

panama

De la Canal am pornit să vizităm cele 4 insule –  ce sunt legate în prezent de continent printr-un drum făcut cu materialele de la canal. Am străbătut drumul cu autocarul integral, cu o scurtă oprire de shopping și o priveliște superbă asupra skyline-ului orașului. Apoi am pornit spre partea colonială a orașului: Panama Viejo

Aceasta a fost partea mea favorită din programul organizat al zilei. I just loooove old towns, iar Panama Viejo este pur și simplu superb. Arhitectura colonială, culorile, străduțele înguste, totul te îndemna să te pierzi acolo pentru eternitate. Nu pot sublinia suficient cât de mult mi-a plăcut. Și chiar dacă restul grupului ar fi preferat o junglă tropicală, pentru mine a fost perfect. 

Prânzul l-am mâncat la un restaurant din Panama Viejo. Din păcate, nu mai știu cum se numea localul, dar mâncarea a fost absolut divină. Aici nu se poate masă fără antreu și, în timp ce eu am primit salată, Flavius a ales cea mai bună supă cremă de cartofi pe care am gustat-o vreodată. Nu știu cum era făcută, dar Dumnezeu sigur a binecuvântat bliduțul de lut al lui Flavius. Pentru mine, felul principal a constat în pui cu ceva cartofi și, surpriză, banană caramelizată. Flavius a avut ceva porc, dar de data asta mi-a plăcut mai mult mâncarea mea. Pe pui era un fel de pesto care era pur și simplu prea bun. Banana caramelizată completa perfect restul mâncării (asta dacă ești fan a combinației dulce-sărat), iar la final am primit înghețată. Ce aș fi putut cere mai mult?

panama

După masă ne-am întors la hotel, dar nu aveam cum să stăm prea mult acolo. Ne-am orientat cum am putut și am pornit spre ocean. Cumva, undeva, trebuia să putem băga piciorul în apă. Cel puțin așa credeam. 

Am străbătut străzile ușor, minunându-ne de aglomerația orașului și am ajuns la faleză.

To be continued…

Panama grafitti
Flavius privind spre Canalul Panama
În muzeul Canalului Panama
Dragoste în Panama
Panama City skyline
Happy kid în Panama Viejo
Pe străzile din Panama Viejo
panama
Arta în Panama Viejo
prom dress online
Pe treptele din Piața Franței, Panama Viejo

P.S. Prima parte a jurnalului o găsiți aici ;).

*scriam aceste rânduri dimineața devreme, de pe puntea 7 a vasului Monarch, în timp ce urmăream oamenii care făceau jogging pe punte

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.