Atâta ne-am tot plâns de pandemie (și spun asta pentru că stau foarte mult în social media și am luat pulsul oamenilor :)))), dar a avut și părțile ei bine. De exemplu, a fost nevoie de pandemie ca să ajung în Cheile Băniței deși acestea sunt super accesibile pentru mine. Să vă explic.
Ce sunt și unde se găsesc Cheile Băniței?
Cheile Băniței sunt o zonă naturală absolut superbă cum eu am văzut puține în România, dar aici sunt subiectivă. Ele se găsesc în apropiere de Petroșani, însă nu sunt semnalizate în nici un fel, deci trebuie să fiți foarte atenți la explicațiile mele :))). Practic, mergând spre Petroșani, după ce ieși din Bănița, pe partea stângă este o benzinărie părăsită, iar aici trebuie lăsată mașina.
De la benzinărie porniți pe jos pe un drum de țară și intrați pe proprietatea unor oameni care probabil nu vor fi acolo pentru că doar așa puteți ajunge la chei. Urmați cărarea către peretele de stâncă, treceți un pod de lemn, faceți stânga, pe o margine betonată de pârâu, după care dați peste intrarea în Cheile Băniței.
Practic este foarte simplu de ajuns aici pentru că cea mai mare parte a drumului o poți străbate cu mașina. Esențial este să nu ratezi benzinăria părăsită, indiferent că mergi spre Petroșani sau vii dinspre Petroșani. Dacă ai ratat-o, ai ratat și Cheile :D.
Exploratori pe Cheile Băniței
După cum spuneam, dacă nu era pandemia, slabe șanse să ajung la Cheile Băniței pentru că NU ȘTIAM CĂ EXISTĂ. Doar de ce ar fi promovată o zonă atât de frumoasă, nu? Mai bine îi dăm tare cu zonele super populare și la supra preț. Acolo se fac banii :D.
Dar pandemia ne-a obligat pe toți să redescoperim România și printre prietenii mei (reali și virtuali) au existat persoane care au vizitat Cheile Băniței. Pozele lor au fost, evident, minunate, deci am vrut să vedem și noi ce și cum. Așa că într-un frumos weekend de octombrie am luat-o pe Dana și pe Messi și am pornit spre Petroșani.
Am identificat destul de ușor benzinăria. Am lăsat mașina acolo și am pornit pe jos, traseul fiind intuitiv, adică ditamai cărarea super bătătorită.
Am zis să venim pregătiți așa că aveam la noi papuci de schimb, eu chiar cizmele de gumă care și-au găsit fix acest moment pentru a ceda nervos de la atâta folosire, deci evident că m-am udat leoarcă la picioare. Din fericire, apa nu era foarte rece, deci nu am avut probleme și am putut explora fără nici o problemă.
De la intrarea pe Cheile Băniței este practic imposibil să nu te uzi la picioare. Zonele în care poți merge pe porțiuni de stâncă sunt foarte mici, pereții cheilor se ridică amețitori și complet finisați spre cer, fiind doar câteva locuri în care poți să ”escaladezi” stânca.
Deși eram conștienți de aspectul acvatic al explorării noastre nu am luat în considerare faptul că vizitând Cheile Băniței după o perioadă ploioasă apa va fi destul de mare și așa a fost. La un moment dat eram efectiv în apă până peste genunchi, lucru care nu m-a deranjat deloc. Eram ca un copil care se bălăcea… în octombrie… într-un râu de munte… complet îmbrăcat :))). A fost magic.
Din punct de vedere al lungimii, Cheile Băniței sunt micuțe, dar spectaculoase. Pe maxim 300 de metri (eu aproximez foarte prost distanțele) plini de curbe ești înconjurat în permanență de pereții aceștia de stâncă ce te duc cu gândul la lumi fantastice. Pe mine cel puțin acolo mă purtau. Îți vine să faci poze în continuu și ești curios constant ce vine după următorul colț. Iar la fel de brusc cum încep, cheile se termină într-o zonă în care apa era prea mare ca să o trec altfel decât înot și, cu toate că m-am gândit un moment să fac asta, nu aveam chiar atât de multe haine la mine :))). Așa că m-am mulțumit cu pozele și cu consolarea că voi reveni în vară.
De ce ai nevoie pentru a vizita cheile?
În primul rând, răbdare ca să le găsești din motivele expuse mai sus :D. În al doilea rând, papuci cu talpă suficient de aderentă să te plimbi prin apă. Noi am nimerit aici după o perioadă ploioasă și apa era mai mare, dar apa există și în mod normal. Deci dacă vreți să vizitați Cheile Băniței porniți de la premiza că veți face baie la picioare și încălțați-vă în consecință :D.
În rest, nu prea ai nevoie de altceva. Locul îți permite să o pui de-un picnic fain, dacă îți dorești să faci asta, dar mâncarea nu este absolut obligatorie (chiar dacă pe mine m-a cam luat foamea când am plecat :)))).
Cam asta ar fi. Zona este foarte faină și destul de ”virgină”, deci încercați să o lăsați exact cum ați găsit-o. Eu am văzut deja numele unor tâmpiți scrijelite în pereții de piatră ai cheilor și nu m-a bucurat, nici nu m-a amuzat situația. Chiar nu interesează pe nimeni ca Georgică și Marinela au fost în 2020 la Cheile Băniței. Așa că încercați să evitați întruchiparea expresiei numele proștilor pe toate gardurile :D.
Dacă ați vizitat deja Cheile Băniței, lăsați-mi un comentariu și spuneți-mi cum vi s-a părut. Dacă nu ați fost, sunt curioasă ce locuri faine din România ați vizitat anul acesta.
P.S. Pentru mai multe articole de călătorie, aruncă o privire AICI.
P.P.S. Dacă vrei și cazare aproape de Cheile Băniței, îți recomand cu drag Pensiunea Trident Hațeg.
