Cină la restaurant Werk Hunedoara

restaurant werk hunedoara

Nu aș fi știut să merg la restaurant Werk Hunedoara dacă nu aveam informații dintr-o sursă sigură, adică de la Dana și de la Alina. Ele mi-au spus că au mâncat foarte bine aici, iar noi, când auzim de mâncare bună, am zis că trebuie să încercăm ceva din meniul lor.

Așa că în seara de Halloween a anului Domnului 2020 am mers la Hunedoara, dacă tot eram la Hațeg pentru weekend, să vedem despre ce e vorba. Și evident că Dana a venit cu noi pentru că avea deja experiență în domeniu și apetitul deschis pentru rață cu portocale :D.

Locația

Restaurant Werk Hunedoara este poziționat perfect pentru turiști, la o aruncătură de băț de Castelul Huniazilor, aproape în buricul târgului. Practic, dacă nu ai chef să cauți pe gps restaurantul sau castelul, tot ce ai de făcut este să urmezi indicatoarele spre cel din urmă și ai ajuns unde trebuie.

Este imposibil să ratezi restaurantul pentru că se află în ditamai clădirea proaspăt renovată, fix unde drumul este închis pentru a permite oamenilor să urce pe jos la castel.

Clădirea este absolut superbă din exterior și abia așteptam să o văd în interior. Ca să nu mai spun că regretam amarnic faptul că nu am mers pe zi astfel încât să pot face poze afară.

Atmosfera

Dacă exteriorul te vrăjește, interiorul nu rămâne mai prejos. Decorat într-un stil industrial superb, minimalist, cu niște super detalii, locul inspiră degajare și bun gust. Să spun că mi-a plăcut la nebunie este prea puțin. Dar cred că dacă recunosc că mi-ar plăcea să ies aici ori de câte ori venim la Hațeg, vă faceți o idee despre cum stau lucrurile.

Restaurantul Werk are două zone destul de bine delimitate, iar în prezent este extrem de aerisit. În plus, are și o terasă foarte faină, dar noi nu am stat pe teresată pentru că era prea frig.

Și pentru că educația este mai ușor de îngurgitat dacă vine la pachet cu o masă bună, pe placemates era spusă povestea superbă a orașului și a locației, care zicea cam așa:

Conform celui mai vechi recensământ modern cunoscut, realizat în România în 1682, prima localitate recenzată a fost Hunedoara.

Cea dintâi uliță consemnată este ”Ulița Cetății”, respectiv actuala stradă a Castelului, unde în zilele noastre se găsește edificiul Restaurantului Werk.

În urmă cu 335 de ani pe ”Ulița Cetății” existau 14 case, cu 14 familii, locuitorii find: funcționari oficiali ai Castelului, măcelari, un cârciumar, un rotar și iobagi. Cârciumarul își plătea ”impozitul” către castelan în vedre de vin, iar măcelarul în slănină și untură.

Momentul punerii în funcțiune a primului furnal la Hunedoara (25 mai 1884) și curgerea primei șarje de fonță (12 iunie 1884( au constituit începutul existenței ”Uzinei noi de producție a fierului” sau Neues Eisen Werk.

Odată cu darea în funcțiune a uzinei regale de fier, a început construcția de case pentru angajații acesteia și de edificii utilitare. Cărămida necesară se producea într-o fabrică amenajată în apropierea vechii Mănăstiri Franciscane.

În a doua jumătate a anului 1884 Fiscul austriac edifica în Hunedoara o clădire pentru birouri în apropierea castelului.

Astăzi, în anul de grație 2017, am amestecat în furnalul Werk: carnea, slănina și untura românească, le-am stropit din belșug cu vedre de vin din podgorii românești, am condimentat cu praf de cărămidă, fier și puțin lemn… și le-am dat la cuptor.

La sfârșit, având girul chefului bucătar, vi le aducem cu gând bun în farfurie.

Da, știu, m-am lungit cu textul, dar mi-a plăcut foarte mult. Iar pe lângă el era un fel de schiță în creion a locației. A trecut ceva timp de când nu am mai găsit un detaliu atât de fain la un restaurant.

restaurant werk hunedoara

Servire și produse

Să nu mă împotmolesc totuși în amănuntele arhitecturale, chiar dacă mi-au plăcut la nebunie. Practic am venit aici pentru mâncare. Și încep să mă întreb cum se face că într-un oraș atât de puțin promovat ca și Hunedoara există așa multe locuri faine în care să mănânci…

Chiar dacă am venit pentru mâncare, trebuie să încep cu servirea pe care o pot descrie doar ca și IMPECABILĂ. Mănuși, măști, recomandări, răspuns prompt la cerințele noastre, practic am fost tratați regește. Cred că nici castelanul de pe vremuri nu era tratat atât de bine. Și da, poate vi se pare normal să fie așa servirea într-un restaurant, dar nu se întâmplă întotdeauna, deci atunci când am parte de ea, trebuie să o subliniez. Nu mă pot abține :P.

Cât despre mâncarea propriu-zisă… EXCELENTĂ. Am mâncat mult prea mult pentru ora cinei. De fapt, am mâncat prea mult pentru orice masă și pentru orice om cu un stomac de dimensiuni rezonabile. Dar nu m-am putut abține. Dacă Flavius tot și-a comandat ciorbă, am zis hai să văd și eu cum e supa cremă de ciuperci. Felul principal nu ieșea din discuție sub nici o formă. Cât despre desert… ei bine… am intrat în horă, la joc Andra!

Supa cremă de ciuperci a fost cea mai bună pe care am mâncat-o eu vreodată. În ciuda culorii deloc apetisante, gustul era desăvârșit. Se simțea foarte fain aroma ciupercilor și o foarte ușoară urmă de usturoi. Era doar o idee, sublimă de-a dreptul, dar care a dat un gust perfect preparatului.

Burgerul lui Flavius a fost bun. Mi-a plăcut și rața cu portocale pe care am gustat-o de la Dana. Însă puiul meu a fost cel mai bun. Nu mai știu exact cum se numea, dar era făcut cumva cu bacon în interior. Avea un sos de brânză gen și niște bulete ce păreau cartofi carbonizați (era din meniul special de Halloween), însă erau de fapt ceva bulete picante de brânză. A fost absolut GE-NI-AL.

Cât despre desert, Dana a rămas fidelă lava cake-ului, care a stat 1 minut prea mult la cuptor și nu a prea curs, în timp ce noi am optat pentru un red velvet cake. Super bun și desertul, nu am ce zice. Singura problema a fost că eram atât de plină, încât nu am putut să mănânc decât 2-3 lingurițe și atât.

Știu. Sună incredibil, dar e complet adevărat.

La capitolul băuturi, eu m-am delectat cu un cappuccino italian decaf pentru că acum sunt fancy :))). Dana a băut un frappe, dar a împărțit cu Flavius și un vin foarte bun, rose, care cred că era Budurească. A venit la recomandarea chelnerului și a fost absolut perfectă.

restaurant werk hunedoara

Concluzii

Acestea fiind spuse, cred că pot afirma fără să greșesc că am avut parte de un super Halloween. Am râs. Am povestit. Mâncarea a fost foarte bună. Am mai pozat una alta. Și am descoperit o locație splendidă, foarte accesibilă pentru noi și nu numai. Restaurant Werk este localul din Hunedoara pe care nu ar trebui să îl ratați dacă sunteți în trecere prin oraș.

Acest articol nu este sponsorizat în nici un fel și se bazează exclusiv pe experiența noastră.

Dacă ați vizitat deja restaurant Werk Hunedoara, sunt curioasă cum vi s-a părut. Știu că nu toate restaurantele sunt consistente din punct de vedere al modului în care interacționează cu clienții, deci cu cât strângem mai multe păreri în comentarii, cu atât mai bine. Persoanele care vor ajunge aici în viitor vor avea o imagine mult mai clară a locației.

Untold 2018

P.S. Mai multe informații despre restaurantul Werk găsești pe pagina lor de Facebook (AICI).

P.P.S. Pentru mai multe recenzii de branduri, produse, servicii, aruncă o privire peste secțiunea dedicată de pe blog, AICI. Iar dacă ai nevoie de inspirație în materie de călătorii, AICI vei găsi foarte multă (și o spun cu toată modestia de care sunt capabilă :D).

2 thoughts on “Cină la restaurant Werk Hunedoara

  1. Catrina Lup-Harau says:

    Schita de pe placemat este facuta de unul
    dintre arhitecti si este, de fapt, schita de la care a plecat totul cand Werk insemna doar peretii de la 1800 si era o cladire in paragina. Desi nu fac parte din echipa, ma bucur ca experienta la noi a fost una placuta si va asteptam cu drag cu proxima ocazie. Va multumim pentru articolul atat de fain scris. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.