De la Oana am primit cartea și îi mulțumesc pentru ea, dar trebuie să recunosc că nu a fost deloc genul meu de carte. Ea e foarte frumoasă și bine scrisă, ba chiar, după ce am citit-o, am ajuns să-mi doresc și mai mult să văd Berlinul. Totuși, e foarte multă descriere în Cartea norilor, multă introspecție din partea personajului principal și acțiunea se miscă destul de greoi.
Cartea norilor prezintă povestea Tatianei, o tânără mexicancă, locuitoare a Berlinului de peste 5 ani. Tatiana este o persoană retrasă, solitară chiar, care pare să plutească prin viață, mai mult decât să o trăiască efectiv. Viața Tatianei pare să se schimbe în momentul în care își găsește o slujbă nouă în casa unui bătrân istoric.
Totuși, Berlinul este un oraș plin de mister și încărcat de istorie, care ajunge să-i ofere o nouă perspectivă asupra vieții.
Nu vreau să spun mai multe pentru că atunci aș spune tot. Cartea merită citită mai ales pentru atmosfera pe care o crează. Dacă nu o să doriți din tot sufletul să vizitați Berlinul după ce citiți cartea asta, sunteți oameni mai puțin impresionabili decât mine.
Dacă preferați cărțile de acțiune, nu o citiți pentru că o să vă plictisească. Dacă vă plac descrierile și introspecția, e perfectă pentru voi. Dacă vreți să intrați în atmosfera berlineză, e perfectă pentru voi.
Si pentru mine a fost un pic prea gloomy. Dar faina.
ai ramas cu senzatia ca ar tb sa vezi Berlinu, nu-i asa?
Voi incerca sa o gasesc, m-ai facut curioasa, mai ales ca sunt deja plictisita de cartile cu prea multa actiune.