9 lecții la 9 ani de Blogu lu Andra

Trebuia să vă așteptați la articolul acesta. Doar nu credeați că se va termina totul cu această problemă cu minunatul concurs Kiehl’s. Mai am încă multe chestii să vă povestesc :))). Au trecut totuși 9 ani de Blogu lu Andra. Și trebuie să marcăm cumva ziua exactă…

După atâta timo de blogging mi-e greu să scriu tot ce simt. Mi-e greu să îmi găsesc cuvintele pentru a exprima recunoștința din sufletul meu. Pentru toți oamenii minunați ce mi-au fost alături. Pentru toate proiectele ce au luat naștere. Pentru toți prietenii pe care i-am câștigat.

A fost nevoie de 9 ani de joacă… de 9 ani de muncă… pentru a ajunge să fiu extrem de mulțumită și de mândră de ceea ce fac. Și credeți-mă… nu a fost simplu.

9 lecții pe care le-am învățat în 9 ani de Blogu lu Andra

1. Nimic din ce merită nu vine ușor – și sigur știți lucrurile acestea. Tot ce merită necesită foarte multă muncă. Și sunt mulți oameni care pur și simplu nu sunt dispuși să depună efortul acesta. Dup-aia se plâng că vai… nu le iese… dar problema e că nu își asumă ceea ce își doresc și să muncească. Și eu am fost așa foarte mult timp. Apoi… mi-am dat seama că dacă chiar vreau să fac ceva cu treaba asta cu blogul, trebuie să mă implic și să MUNCESC!
2. Pasiunea face lucrurile puțin mai ușoare – doar puțin. Adică atunci când pui suflet în ceea ce faci, când simți că asta e pentru tine, că simți din toată ființa ta trebuie să faci X și Y lucru, chiar dacă e greu, te mobilizezi și le faci. Chiar dacă te plângi și îți vine să lași totul baltă, mergi mai departe.
3. Perseverența e baza – asta este strâns legată de punctul 1. Adică nu trebuie să te dai bătut! La un moment dat…cred că eram la ceva prezentare… cineva spunea că în vechea școală de business SUCCES+SUCCES+SUCCES+ESEC=ESEC, dar în noua școală EȘEC+EȘES+EȘEC+SUCCES=SUCCES și cam așa e și în blogging. De oricâte ori ai da chix, dacă îți mai iese și bine, ești pe plus.
4. Consecvența naște comunități – Doamne… deja am vorbit de atâtea ori despre consecvență anul acesta încât m-am plictisit până și eu :))). Dar așa e. Oamenii care te urmăresc au nevoie să știe că se pot baza pe tine. Că vei fi acolo când te vor căuta, când le spui că vei fi. Mie mi-au trebuit 8 ani ca să înțeleg chestia asta. 8 ani! Vă dați seama cam cât eram de varză? Dar știți cum se spune… mai bine mai târziu decât niciodată :))).
5. În online toate se leagă – nu poți să ai blog fără Facebook… fără Instagram… fără Youtube mai merge. Ideea este că trebuie să fii prezent peste tot. Oamenii trebuie să te vadă, fără a se simți agasați.
6. Content is king! Da, nimic nu este mai important decât conținutul. Totul trebuie să spună o poveste. Și povestea trebuie să se lege. Nu poți scrie aberații și să te aștepți să ai mii de urmăritori. Și, din păcate pentru narcisiști, inclusiv pentru mine, nu poți scrie doar pentru tine! Trebuie să oferi ceva urmăritorilor tăi.
7. Ai nevoie de oameni care să te susțină – ÎNTOTDEAUNA! Și aici nu vorbim despre colaboratori. Deși sunt importanți și ei, un plus binevenit. Aici vorbim despre persoane apropiate care, atunci când ești la pământ, vin și te adună și te ajută să mergi mai departe. Oameni care te trag de urechi atunci când tragi chiulul. Și oameni care te scot din pana de inspirație, dacă de asta ai nevoie.
8. Schimbarea este bună – și spun eu asta, care urăsc schimbarea. Adică am trăit mare parte din viață dorindu-mi să creez o bulă temporală în care să fiu pentru totdeauna adolescentă, în vacanța de vară, la Sălaș. Despre asta vorbim. Dar schimbarea e bună. Schimbarea ne ajută să creștem. Și oricum este inevitabilă. Așa că nu are rost să ne luptăm cu ea.
9. Nu există online fără offline! Degeaba vrei tu să fii mega fabuloasă în online dacă nu ești în offline. Nu ești actor la teatru. Și nici o iluzie nu poate fi susținută la infinit. Vrei să pari minunată, superbă și extraordinară pe Facebook sau Instagram? Cam așa trebuie să fii și în viața reală. Altfel se vede. Și știți cum e cu fake-urile… dacă nu avem ce face, le acceptăm, dar nu ne prea place de ele…

Probabil mai sunt și alte lecții, dar acestea mi se par cele mai importante acum. Cât despre viitor, nu se știe ce ne rezervă. Nu am planuri foarte mărețe și nici nu vreau să vi le dezvălui acum. Rămâneți pe frecvență dacă sunteți curioși.

Tot ce îmi rămâne de spus este mulțumesc pentru că sunteți aici.