Vremea asta a luat-o razna rău de tot. De dimineaţă a fost răcorel aşa, apoi a ieşit soarele vreo câteva ore, după care s-a pornit o ploaie torenţială.
Unde eram eu în tot timpul acesta? La terasă, evident, la D’arc sub pod, unde Uman sărbătorea 10 ani de existenţă. Evenimentul a fost drăguţel aşa, mai ales pentru că am primit stickere :)). În rest… compania a contat :))).
Partea cea mai tare a zilei însă a fost când a trebuit să plec acasă. Ploua cu găleata. Nu aveam umbrelă (evident, pentru că niciodată nu o car după mine :D), deci a fost absolut necesar să o chem pe mami să mă culeagă. Nu a trebuit să stau mai mult de 3 minute, maxim 5, în ploaie, dar în acest interval minim m-a făcut fleci. Eram udă până la piele. Poate doar dacă intram îmbrăcată sub duş puteam să fiu mai udă.
Partea culmea însă e că în ciuda acestui minor inconvenient, mie îmi venea doar să râd. Am simţit o euforie stranie, m-am pus să fac poze… Eram extrem de zen. Aş fi sărit şi în baltă dacă nu venea mami :))). Norocul meu că aveam sandale în picioare şi nu a trebuit să-mi mai pun şi papucii la uscat :P.
Măcar a venit căldura… ce dacă a adus cu ea şi musonii? :))))
Şi dacă nu mă credeţi pe cuvânt, am aici dovada :))
Si Clujul e musonic rau de tot!!!
:)) ne-am mutat la tropice in cea mai proasta perioada posibila 😛
Si am trecut cu maaare usurinta de la sezonul musonic la cel tropical 🙁