Să vorbim despre cură

Să știți că mi-a luat destul de mult să mă hotărăsc să vorbesc despre asta pentru că este un subiect destul de sensibil pentru mine.

Ar trebui să încep cu începutul ca să aibă o noimă cât de cât.

După cum sigur ați realizat până acum, eu nu sunt genul supermodel. Nu am fost niciodată și nici nu o să fiu vreodată (sunt perfect conștientă de asta). Și la un moment dat în copilăria mea, eram destul de complexată de partea asta. Dar când pieptul meu a început să fie mai ceva decât pieptul puilor injectați din filmulețu ăla de circulă pe Internet și a atras toate privirile sexului tare, complexele mele s-au dus mai repede decât Bolt spre aurul olimpic.

Din păcate, Alina nu a fost niciodată ca și mine și din una în alta (una fiind Mc și alta pizza Viva :))) a ajuns la concluzia că trebuie să țină cură. Și după ce a fost la nutriționist, m-a informat cordial că și eu trebuie să fiu solidară și să țin regim împreună cu ea.

Evident că am comentat. Aveam atât de multe motive să nu fac asta… mai ales pentru că iubesc dulciurile (mai ales ciocolata) și Cola… plus paste, pizza și orice mai face mami de mâncare, în afară de chestii cu mărar și de papricaș (urăsc papricașul). Dar după ce m-a bătut extrem de mult la cap, am zis că ar fi cazul să îi acord o șansă la toată treaba asta cu regimul.

Și de vreo… 2 săptămâni (și un pic)… am trecut pe pâine puțină și neagră, am eliminat de tot sucurile acidulate (pentru un răsfăț ocazional micuț consum nectar), am eliminat ronțănelele pe care le consumam împreună cu Adriana :))) și pateul matinal cu fetele, iar dulciurile le-am redus considerabil (la modu un biscuite sau 1 bucată de ciocolată pe zi; chiar de tot nu aveam cum să renunț la ele :D). În plus, beau cu regularitate ceai negru, am înlocuit zahărul cu zahăr brun, mi-am redus porțiile și am început să consum mult mai multe verdețuri și salate.

Ce am constatat până acuma?

Păi în primul rând că nu e așa un capăt de țară să ții regim. Eu oricum eram obișnuită să viețuiesc fiindu-mi foame pentru că nu mâncam seara decât la evenimente speciale. Și după un anumit timp, parcă stomacul începe să se învețe cu programul de avarie :))). Te saturi cu mâncare mai puțină. Iar ceaiul negru pare să fie chiar sățios. Dar cea mai bună parte a acestui regim este că mami, draga și scumpa mea mami, a început să îmi facă cele mai diversificate și mai inovatoare mâncăruri (în condițiile în care ea era o tradiționalistă în bucătărie).

În al doilea rând, chiar și așa… adaptat… cum e regimul meu, am început să observ diferența pe haine și chiar m-am bucurat. Poate așa o să am binecuvântarea să port babydoll-uri fără să zică mami de mine că arăt puțin gravidă :)))).

Și nu în ultimul rând, nu mă întrebați de ce pentru că nu beau ceai verde și nici nu consum cine știe ce specie de pastile, dar beau apă în continuu. Parcă aș fi ultimul disperat care a nimerit oaz din mijlocul deșertului.

Cam astea ar fi primele mele constatări. Acum sunt curioasă, voi ați ținut vreodată cură? Cum ați reușit să vă țineți de ea până la capăt? (nu că aș ști eu când este capătul ăla, dar să presupunem că am habar :D)