Revolution – day 2

blogu lu andra

Ok, sa facem abstractie ca sunt lesinata de somn pentru ca a meritat.

A doua zi de Revolution Fest mi-a placut mai mult decat prima. Parca a fost mai multa activitate. In mod clar au fost mai multi oameni. Chiar si muzica a fost mai tare :))). Iar reprezentatiile mi-au placut si mai mult.

Am inceput cu o vizita la Dichiserie, unde m-am ales cu o coafura totalmente neasteptata si complet atipica. Nu era genul pe care mi l-as fi facut de capul meu, dar oamenii fac nebunii la festivaluri si am zis de ce nu :D. Nu am mai apucat sa imi pun si stelute pentru ca eram disperata cu circul :)), dar a fost ok.

Pana am stat la coada la Paniko am socializat cu una dintre artiste. Era o tipa din Uruguai, foarte sociabila, care mi-a povestit mai multe despre ei: cum Circo Paniko in original este un circ italian, cum ea face parte dintr-o alta trupa care a fost invitata sa li se alature special pentru Revolution si, basicly, cum au vazut ei cam toata lumea cu circul. Nu pare o viata prea rea, nu?

Din pacate, tot nu am ajuns sa vad toate showrile de circ, doar reprezentatia finala, numita La Gitana si sustinuta de o tipa din Spania. Ea dansa si era trapezista. Partea asta mi-a placut pentru ca intotdeauna m-au impresionat acrobatii, insa nu am inteles exact daca toate zbieretele si gemetele erau parte din act sau avea ea ceva probleme cu publicul??? Trebuie sa mentionez totusi ca era si un tip care comenta in continuu, ceea ce m-a scos din sarite pana si pe mine.

En fine, all in all spectacolul a fost foarte tare.

Dupa circ mi-am reinceput turele. Am fost iarasi la scena Cubalkan unde toata lumea se distra maxim. Tot aici m-am imprietenit cu Sofia, o tipa super draguta care a inceput sa faca arta de strada din iubire si care in prezent merge pe picioroange. Mi-a placut maxim povestea ei si va invit sa vedeti cam ce face ea aici.

Pana au concertat Skunk eu si corina am stat de povesti in zona presei. Apoi ne-am indreptat spre Electric Apex in asteptarea lui John Digweed. Din pacate, nu am mai ajuns sa il vad pentru ca a trebuit sa plec, dar ritmurile lui Dobrikan m-au bagat rapid in starea aia, de imi venea sa stau pana dimineata. Norocul meu ca am o vointa de fier :)))).

Ceea ce mi s-a parut foarte tare a fost ca in timp ce eu plecam, pe la 1 noaptea, oamenii continuau sa vina. A fost o nebunie! Abia astept editia viitoare pentru ca Revolution festival este the bomb!

Voi ce ati facut in weekend?

blogu lu andra

blogu lu andra

blogu lu andra

blogu lu andra

blogu lu andra

blogu lu andra

blogu lu andra

blogu lu andra

blogu lu andra

blogu lu andra

blogu lu andra

Photo credits: Corina Dusan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.