Mame

Sunt din ce în ce mai îngrozită.

Deși momentan nu dau nici un semn că m-aș îndrepta pe drumul acesta, îmi doresc din tot sufletul ca la un moment dat din viața mea să fiu și eu mamă. Întotdeauna am știut exact că îmi doresc 3 copii, dintre care doar 1 să fie băiat.

Singura problemă e că mai nou încep să am dubii în legătură cu ce fel de mamă o să fiu. Speranța mea e să semăn mult cu mami. Mami a fost mama ideală. Nu a fost supra-protectivă, dar nici nepăsătoare. Ne-a acordat suficientă atenție cât să știm că e cineva acolo care ne iubește no matter what, dar nu a încercat să ne transforme în niște mici roboți, fără creier, care nu-i ies din cuvânt. Pentru asta o să-i fiu întotdeauna recunoscătoare.

După cum spuneam, însă, mai nou mi-e groază de ce fel de mamă o să fiu eu. Dacă o să fiu genul acela care își ocrotește prea mult copiii și nu-i lasă să facă nimic? Dacă o să vreau să fac din copiii mei niște fidele ale mele? Și, cel mai rău, dacă o să ajungă ei, în sufletul lor, să mă deteste pentru că am fost cea mai groaznică mamă din lume?

Mă uit în jurul meu și văzând atâtea mame care nu au cea mai bună influență asupra copiilor lor, nu pot să nu mă întreb ce anume se întâmplă în viața unei femei pentru a fi o mamă bună sau una rea? Pentru că e clar pentru mine că simplul fapt că naști un copil nu te face și un bun părinte.

Aș vrea să fie o formulă secretă. Aș vrea ca mami să-mi spună, pas cu pas, cum a reușit ea să păstreze echilibrul și să ne acorde libertatea de care am avut nevoie pentru a devenii proprii noștri oameni. Aș vrea ca în mintea mea să pot revedea fiecare reacție a ei la fiecare problemă a noastră. Aș vrea să știu cum a reușit să-și dea seama care erau momentele în care trebuia să ne lase să acționăm noi și care cele în care trebuia să intervină.

Mamele voastre cum sunt sau ce fel de mame credeți că o să fiți?