Autor: Linnea Dunne
Editura: Octopus Publishing Ltd
Faptul ca am ajuns sa citesc toate aceste carti despre tarile nordice i se datoreaza exclusiv Lindei. Pentru ca daca ea nu s-ar fi mutat in Danemarca, nu as fi auzit eu prea curand de hygge si de lagom. Chiar daca au aparut cartile dedicate acestor subiecte si in librariile din Timisoara. Dar am vizitat-o de 2 ori pe Linda si ceva din stilul de viata al celor mai nordici locuitori ai continentului mi-a facut cu ochiul. Deci Hygge si Lagom au devenit un must :D.
Povestea
Lagom spune povestea unui popor foarte echilibrat. De la modul in care isi cresc copiii, la modul in care isi gestioneaza cariera, la o grija deosebita pentru mediul inconjurator, tot ce se intampla in Suedia trebuie sa fie lagom. Adica sa existe un echilibru in tot ceea ce faci, sa oferi si sa primesti in egala masura.
6 lectii pe care le-am invatat din Lagom: The Swedish Art of Balanced Living
Cartea este un fel de manual pentru a trai o viata echilibrata, asemeni suedezilor. Si chiar daca e plina de tips & tricks, de retete si destul de inspirationala, pentru mine a fost un fel de sora mai mica si mai uratica a lui Hygge. Pentru ca Hygge avea asa un farmec aparte, care lipseste cu desavarsire aici. Lagom mi-a parut o carte mult mai tehnica. Si nici grafica nu pot spune ca m-a dat pe spate.
Cu toate acestea, iata ce am invatat din Lagom: The Swedish Art of Balanced Living:
- Echilibrul nu inseamna ca nu ai voie sa te rasfeti – suedezii sunt considerati un popor foarte echilibrat, cu toate acestea, sunt maestri cand vine vorba de rasfat. De la fika (un fel de pauza de cafea asezonata cu rulouri cu scortisoara) la petreceri in cartier, de la picnicuri la seri de vineri petrecute pe canapea cu chipsuri si sos, suedezii le fac pe toate. Dar faptul ca isi acorda doar anumite momente de rasfat, iar atunci cand muncesc, o fac 100%, transforma distractia in ceva lagom.
- Cum sa fii autonom cand vine vorba de mancare – cele mai multe familii din Suedia isi cresc singure legumele si verdeturile. Si prin asta sa nu intelegeti ca stau toti in sate si sapa gradina. Pur si simplu planteaza cat mai mult din ceea ce au nevoie in propria casa. Aici realizeaza si compost bio. Si toata familia se implica. Ceea ce este super lagom. Acest lucru s-ar putea intampla si in Romania, doar ca la noi totul este complicat de faptul ca romanii nu au moderatie. Noi si cand punem gradina, o facem de parca ar trebui sa hranim un intreg sat african. Iar mancarea care, evident, ramane, o aruncam la gunoi. Nothing lagom about this!
- Protectia mediului este responsabilitatea tuturor – de la o creativitate crescuta in bucatarie, factor ce contribuie la reducerea risipei de mancare, la achizitionarea produselor de care ai nevoie in propriile recipiente, suedezii sunt unul dintre cele mai responsabile popoare in ceea ce priveste protectia mediului. Acesta este motivul pentru care majoritatea aleg sa mearga pe jos/cu bicicleta/cu mijloacele de transport in comun in cel mai bun caz. Tot din acest motiv au introdus o taxa speciala pentru ambalaje, asigurand astfel reciclarea ulterioara a acestora (aici vorbim despre sticle si peturi). Si la mediu s-au gandit si in momentul in care cea mai mare parte au devenit vegetarieni, full time sau cu jumatate de norma. La ei, reciclarea nu este un cuvant care se vantura prin careele scolilor o data pe semestru, este un stil de viata. Si este extrem de lagom!
- Trebuie sa existe egalitate intre parinti atunci cand vine vorba de cresterea copiilor – chiar daca noi, in Romania, suntem obisnuiti cu imaginea mamei casnice, acest stereotip nu apare in toate tarile din Europa. Suedia chiar a facut pasi foarte seriosi in directia egalitatii parintilor in ceea ce priveste timpul petrecut cu copiii. Barbatii, la fel ca si femeile, primesc zile de concediu paternal in care sa se ocupe integral de cei mici. Iar acest pas nu poate fi catalogat altfel decat genial!
- Suedia este lumea minimalismului si a produselor refolosite – partea cu minimalismul sigur ati observat-o daca ati pus macar o data piciorul intr-un magazin Ikea. Dar in ceea ce priveste produsele refolosite, vreau sa stiti ca cel mai lagom este sa cumperi chestii second hand. Mobila, haine, you name it. Sa cauti comori pe la targurile de vechituri este as lagom as it gets. Se pare ca, pentru suedezi, nimic nu este mai frumos decat sa fie inconjurati de lucruri care au o poveste in spate.
- Am fost lagom fara sa stiu – se pare ca si toate experimentele mele cu cele 30 de zile de detox divers pe care le-am facut (shopping, ciocolata, social media) sunt extrem de lagom. Si am citit in carte despre un experiment super interesant pe care ma gandesc sa il incerc: vreme de 30 de zile sa renunt in fiecare zi la cate un obiect pe care nu il mai folosesc. Pare simplu? Pentru ca mie mi-a placut ideea, dar stiti si voi cat tin la lucrurile mele :D. Dar va fi o provocare si vreau neaparat sa o scot la capat cu bine.
Concluzii
Lagom a fost foarte ok de citit si destul de inspirationala. Dar sunt cateva lucruri pentru care efectiv nu cred ca am vointa necesara. De exemplu, sa renunt complet la carne… no way! Sau sa fiu mai responsabila in ceea ce priveste reciclarea (poate cand ma mut la casa mea). Sau sa nu mai fac risipa de mancare (again, foarte greu!!!). Cu toate acestea, trebuie sa ma straduiesc mai mult si sa fiu constienta ca daca eu dau, voi primi si inapoi. Nu se stie cum sau cand, dar voi primi. Iar acest lucru este mai important decat toate chestiile materiale la care as putea aspira. Daca fiecare dintre noi devine schimbarea pe care vrea sa o vada in lume, nu are cum sa nu fie si lumea mai buna.
