Jocurile foamei

– Suzanne Collins –

Primul film m-a fascinat şi, când am aflat că urmează să apară al doilea am ştiut ca e absolut necesa să citesc cele 3 cărţi. Pentru că întotdeauna o carte e mai faină decât un film… sau cel puţin în 99% din cazuri.

În cazul Jocurilor foamei, principala diferenţă este perspectiva. Cartea este scrisă la persoana I, iar povestitoarea este Katniss. Toată acţiunea este redată din punctul ei de vedere. Filmul, evident, nu poate face asta, dar este şi el foarte reuşit.

Este foarte puţin probabil ca cineva să nu fi auzit până acum despre Jocurile Foamei. Dar pentru neiniţiaţi, o să vă spun puţin  povestea: într-un fel de viitor apocaliptic, lumea trăieşte în 12 districte, conduse de Capitoliu şi an de an, un băiat şi o fată din fiecare district este obligat să participe la Jocurile Foamei, un fel de sport naţional sângeros care are rolul de a le aminti cine este de fapt la putere. În cadrul celei de 74 ediţii a Jocurilor, pentru prima oară în istoria districtului 12, Katniss Everdeen se oferă voluntară pentru a salva viaţa surorii sale. Dar Katnis nu este o tânără obişnuită din district, ci o adevărată luptătoare, care descoperă în ea puterea de a stârni o revoluţie.

Cărţile mi-au plăcut foarte mult, mai ales prima şi a doua. Să nu credeţi că a treia nu a fost bine scrisă. De fapt, dacă o privesc obiectiv e o carte foarte reuşită, dar nu s-a terminat deloc aşa cum mi-ar fi plăcut mie, deci m-a dat complet peste cap. Ceea ce mi-a plăcut însă e realismul. Pe parcursul celor 3 volume, unele dintre personaje au fost obligate să facă lucruri cu adevărat groaznice pentru a supravieţui şi ele au lăsat răni foarte adânci, care îi marchează pe viaţă. Şi te face să te gândeşti: sunt limite peste care treci şi de unde nu te poţi întoarce. Da, asta e doar o carte, dar adevărul este evident. Şi într-un fel, mi-a plăcut că nu au trecut peste toate şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe. Dacă ar fi fost aşa, personajele ar fi părut superficiale şi false.

Cărţile sunt foarte faine, foarte bine scrise. Vi le recomand din suflet. Mai ales volumul 2 te ţine cu sufletul la gură de la prima la ultima pagină. Eu am devorat efectiv cartea aia.

Dacă sunteţi printre norocoşii care le-au citit deja, spuneţi-mi neapărat cum vi s-au părut :D.

One thought on “Jocurile foamei

  1. Pingback: Bibliotecă de blogger

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.