Hello, Fred!

Miercuri, cand am ajuns acasa am avut o surpriza de zile mari. Am intrat eu si ca orice om normal, dupa ce m-am descaltat, prima oprire a fost in baie. Dar cand am intrat privirea mi-a cazut direct pe vana plina de apa in care plutea un peste semi-mort: adica era pus la orizontala si abia respira.

Socata, evident, am inceput sa o strig pe mami.

Mami, mamiiiii! Ce-i cu pestele asta la noi in vana?

Si aici incepe povestea:

Mai devreme in ziua aceea, in timp ce eu munceam cu spor, mami achizitiona peste proaspat pescuit de la cineva (3 pesti mai exact). L-a luat, l-a pus in frigider la scoala pentru 3 ore, l-a plimbat cu autobuzul, apoi l-a mai lasat 2 ore la noi in frigider pana cand s-a hotarat sa il pregateasca.

A taiat primul peste. L-a taiat pe al doilea. Iar cand sa se apuce de al 3-lea, acesta a inceput sa dea din coada. Si cum mami e om milos, nu l-a transat, ci l-a pus in vana, sa isi revina. Si acolo l-am gasit eu.

Dupa ce am insistat si am insistat ca o sa moara si ca mai bine l-ar taia si gata, am plecat noi in oras. Eu eram ferm convinsa ca il gasim cu  burta in sus la intoarcere. Mami era mai mult decat sigura ca o sa fie bine merci.

Dupa vreo cateva ore am revenit acasa. Si ce sa vedeti? Fred al meu inota prin vana noastra mai ceva ca la el in  rau. Nu mi-a venit sa cred. Am zis ca e clar ca nu il mai taiem si ca trebuie sa ii gasim o casa. Desi nu mi-ar fi displacut sa il pastram animal de casa :))). Am cochetat cu ideea de a-l elibera in Bega, insa avea sanse maxime sa ajunga iar in undita (clar nu judeca prea bine daca fusese prin o data deja), deci am spus ca mai bine gasim noi o balta pentru el. Din fericire, aveam o cunostinta care dorea sa populeze o balta asa ca Fred si-a gasit noua casa. Abia astept sa il vizitez si sa ii vad copilasii :)))).

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.