Eu știu că sunt narcisistă, nu la modul extrem, dar totuși. Adică… să fim serioși… orice om care are 40 giga de poze trebuie să fie narcisist, nu? Nu sunt doar cu mine, bineînțeles, dar cea mai mare parte mă au drept protagonistă.
Cred că problema mea a venit de la oglinda din hol. Noi, acasă, în hol, avem o oglindă mare și ori de câte ori mă duc la baie sau la frigider sau la Andrei în cameră, trec pe lângă ea, încă de când eram mică. Și de fiecare dată, fără excepție, arunc o privire, măcar una.
Drept urmare, când a apărut cardul de la BRD, cel personalizat, știam clar că trebuie să am unul. Să nu credeți că oferă cine știe ce avantaje, e un card ca oricare altul, doar că de câte ori plătești poți vedea acolo fața ta… sau orice altceva alegi. Eu m-am pus pe mine evident că altfel nu avea farmec :D.
Și când îmi admiram cardul mi-am dat seama că nu e așa rău să fi narcisist, în anumite limite, societatea chiar încurajează chestia asta. Adică în ziua de azi poți pune moaca ta pe o grămadă de chestii, deci… I am pretty normal :D.
