Inger, ingerasul meu,
Ce mi te-a dat Dumnezeu,
Totdeauna fii cu mine
Si ma-nvata sa fac bine.
Eu sunt mic, tu fa-ma mare!
Eu sunt slab, tu fa-ma tare!
Si-n tot locul ma-nsoteste
Si de rele ma fereste.
Doamne, ingereii* tai,
Fie pazitorii mei.
Si-n zi si-n noapte
Pan’ la ceasul cel de moarte.
Amin
Asa ma rugam in fiecare seara in copilarie. Nu mai stiu exact cine m-a invatat rugaciunea, daca a fost mami sau mama Serica, dar imi amintesc exact cum nu ma puneam sa dorm fara sa imi spun rugaciunea.
Apoi am crescut si am schimbat Ingerasul cu Tatal nostru. A fost un fel de upgrade de rugaciune, pentru copiii mari, iar obiceiul l-am pastrat mult timp dupa ce am crescut. Nu imi dau seama exact cand am renuntat la Tatal nostru pentru Rugaciunea inimii, dar, dupa intalnirea cu Gina Dragomir si ingerii sai, am inceput sa ma intreb de ce s-au petrecut in interiorul meu aceste treceri.
Ingerul meu pazitor
Sa nu credeti ca in tot acest timp am incetat sa mai cred in ingeri. Pot spune ca i-am simtit prezenta ingerului meu pazitor de foarte multe ori. Si spun ca l-am simtit pentru ca au fost multe momente in care cineva a avut grija sa nu imi termin socotelile cu pamantenii (am scris mai detaliat despre acest subiect aici). Si de ceva timp ma bate foarte tare gandul sa imi tatuez doua aripi pe umarul drept. Dar aceasta e alta poveste.
Ideea este ca atunci cand prietena mea Adriana mi-a propus sa mergem la expozitia de pictura a Ginei Dragomir am zis ca este un semn. Ingerul meu pazitor imi atragea atentia ca este prin preajma, chiar daca eu nu i-am mai acordat atat de multa atentie.
Pictorita care vorbeste cu ingerii
Era o dupa-amiaza superba cand am pasit in curte la Coco. Ne-a luat putin sa gasim locatia, pentru ca este noua, dar si cand am facut-o am fost intampinate cu caldura de catre Gina Dragomir. Zambetul ei parea sa umple intregul spatiu si am tot incercat sa imi dau seama cand am facut cunostinta pentru prima data cu ea, dar nu am reusit. Cu toate acestea, Gina a fost extrem de prietenoasa. Ne-a vorbit despre ingeri si numerologie. A avut grija sa ne simtim in largul nostru. Iar cand a tinut discursul oficial a fost atat de simpatica incat mi-a parut rau ca era primul eveniment la care participam.
Sunt destul de sigura ca Gina vorbeste cu ingerii pentru ca doar cineva atins de divinitate ar putea face tablouri atat de frumoase si de expresive. Ele emana lumina si sunt pline de inteles. Nici nu este de mirare ca s-au vandut ca painea calda. Si asta in conditiile in care Gina nu picteaza doar ingeri.
Muzica si dansul
Grija Ginei pentru frumos a fost extrem de vizibila in tot ceea ce a insemnat evenimentul. De la modul in care au fost expuse tablourile, la muzica live, briosele cu aripi si vinul ce a insotit micutul bufet suedez. In cele cateva ore petrecute in acest cadru m-am simtit desprinsa din realitate si purtata intr-o lume frumoasa, de vis. Acolo mi-am amintit ca viata poate avea o aroma deosebita daca te concentrezi pe ceea ce iubesti.
Asteptam cu nerabdare sa scriu aceste randuri, dar acum, citindu-le, imi dau seama ca sunt prea putin. Nu cred ca am reusit sa exprim nici 10% din ceea ce am simtit in prezenta Ginei Dragomir si a ingerilor sai. Tot ce pot face este sa va recomand sa mergeti la unul dintre evenimentele pe care sigur le va organiza in viitor. Sigur veti fi la fel de vrajiti.
Pentru poze trebuie sa ii multumesc frumos talentatei Anita Bejenaru. Sper ca nu s-a suparat ca le-am furat :D.
Pentru mai multe povesti cu si despre Timisoara, nu uitati sa dati subscribe. Si daca nu stiati, va informez cu drag ca au inceput inscrierile pentru November Notes in Social Media 2017. Gasiti formularele aici.
Ne vedem in noiembrie sau prin zona 😉
*ingereii este o formula de exprimare pe care am mostenit-o de la Salas. In capul meu, aceasta rugaciune asa a sunat intotdeauna, cu acest cuvant :D.
