Casa Bunicii: unde tradiționalul întâlnește modernitatea

Casa Bunicii

Toată lumea are cel puțin un prieten care iese des și în locuri faine. Unul dintre genul acela de prieteni, în cazul meu, este ianca. La ea am văzut, cu ceva timp în urmă, că în zona Unirii s-a deschis o nouă locație Casa Bunicii și totul arăta atât de bine încât mi-am dorit foarte tare să mergem și noi. Din fericire, luna ianuarie a venit cu primul nostru date și după ceva dezbateri (scena culinară din Timișoara este tot mai ofertantă), am decis să mergem să vedem exact despre ce e vorba la Casa Bunicii.

Locația

După cum spunea, a treia locație este situată în zona Unirii, mai precis pe strada Eugeniu de Savoya, la numărul 7, într-o clădire proaspăt renovată. Din exterior, pare un local ca atâtea altele din Timișoara. Însă în momentul în care deschizi ușa verde pare că ai intrat într-un cu totul alt Univers. Parcă te-ai întors într-o casă bătrânească, însă una care a adus cu sine în anul 2025 toate elementele frumoase, dar și toate facilitățile. E un sentiment absolut senzațional care mi-a dat instant o stare de bine.

Și dacă inițial mi-am zis: ”E mic, nu avem unde să stăm!”, m-am bucurat enorm să descopăr că locația este pe două niveluri practic, iar partea de sus avea mese de două persoane, perfecte pentru un date cosy. În plus, venea și cu o priveliște superbă asupra străzii Eugeniu de Savoya. Și cine nu adoră să ia masa with a view?

Casa Bunicii

Atmosfera

După cum spuneam, încă de la intrare ai impresia că te-ai întors în timp la Casa Bunicii. O grămadă de elemente sunt gândite special pentru a-ți da acest sentiment. Sunt detaliile de design de pe perete ce amintesc de florile pe care le brodau bunicile. E zona centrală care ascunde scările și care m-a dus imediat cu gândul la o sobă veche de pământ. Sau barul care are deasupra o inscripție pe perete cu numele restaurantului și anul în care a fost renovat exact cum aveau casele de pe vremuri cu numele proprietarului și anul construcției. Și bineînțeles că mai sunt o grămadă de alte obiecte mici de decor, piesele de mobilier din lemn, dar și suporturile pentru farfurii realizate prin împletire, ca și fundurile coșurilor de nuiele.

Servire și produse

Dacă ar fi să judecăm această locație Casa Bunicii doar din prisma designului ar primi 10 cu felicitări. Din fericire, atât servirea, cât și produsele se ridică la nivelul așteptărilor. Deci am putea fără nici o problemă să ne bazăm pe superficiala primă impresie.

Nu îți face griji, îți povestesc totul în detaliu.

Casa Bunicii

Încă de la intrare, complet fascinați cum eram, am fost preluați de unul dintre ospătari. I-am spus că ne dorim o masă pentru două persoane. Ne-a rugat să așteptăm și l-a chemat pe colegul lui care ne-a redirecționat spre etaj și care ne-a și servit. Ne-am așezat, am descoperit cubul pe care era codul QR ce permitea accesarea meniului și am început să studiem.

Meniul de la Casa Bunicii este la fel de aparte ca și locația. Mi-a plăcut foarte mult faptul că produsele erau fie de inspirație tradițională, fie cu trimitere la elemente definitorii pentru locație. În plus, nu erau nici prea multe, nici prea puține, ci suficiente pentru a avea de unde alege fără să te simți copleșit de opțiuni.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de 🎀 Andra Costa 🎀 (@bloguluandra)

Am oscilat, am dezbătut și, până la urmă, am ales: piept de pui cu sos de vișine și piure (o mâncare tipică pentru Banat pe care o ador), burger Savoya (pentru că avea ingrediente foarte interesante), lapte de pasăre (desertul meu favorit din copilărie… unul dintre ele cel puțin :)))) și tradiționalii papanași (pentru că îi văzuse Flavius la cineva și i s-a făcut poftă de ei :))).

Eu am încercat mai întâi pieptul de pui cu sos de vișine și piure și mi-a plăcut foarte mult. Totuși, burgerul lui Flavius a fost și mai bun. Pur și simplu carnea de vită din el era făcută perfect. Cel puțin pentru gustul meu. Iar combinația cu măr copt și gorgonzola mi s-a părut surprinzător de bună. Laptele de pasăre a fost, evident, minunat. La fel și papanașii. Așa că ceea ce trebuie să menționez în mod special este cât de generoase sunt porțiile.

Casa Bunicii

Eu am avut în farfurie 3 bucăți de piept de pui. Și dacă nu aș fi împărțit cu Flavius, clar nu aș fi putut mânca tot. Burgerul avea o dimensiune normală standard de burger și cartofi cu parmezan lângă (foarte buni). Laptele de pasăre a venit într-un pahar gigantic și efectiv nu am putut să mănânc tot sosul de vanilie. Cât despre papanași, erau 6 în porție. Adică atât de mulți încât Flavius nu a mai putut mânca și ce a rămas din sosul de vanilie :))).

În materie de băuturi mă pot pronunța doar cu privire la cafea și la apă :)). Eu am băut un late machiato absolut delicios, fără nici un pic de zahăr. Și pentru mine asta spune tot în materie de cafea.

Casa Bunicii

Concluzii

Ne-a plăcut și mai vrem :))). Pentru noi e complicat de ieșit la date, dar asta nu înseamnă că nu ne dorim :))). Iar Casa Bunicii ne-a impresionat și ne-a făcut să ne dorim să revenim. În primul rând pentru că e un local absolut superb, unde ne-am simțit foarte bine. Și în al doilea rând pentru că mai sunt produse pe care vrem să le încercăm. În plus, parcă aș merge și cu fetele pentru că am văzut câte ceva în meniu ce le-ar fi plăcut și lor :D.

Tu ai fost deja la Casa Bunicii? Te gândești să mergi? Hai să povestim în comentarii.

Untold 2018

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.