Pe parcursul lunii ianuarie am decis sa dau curs uneia dintre provocarile Teodorei si sa nu imi cumpar absolut nimic. Stiu… nu ma puteam trezi intr-o luna mai proasta pentru ca erau reduceri PESTE TOT… dar am zis ca daca in primele doua zile ale lunii am fost pe no shopping, ar fi cazul sa profit de moment.
Partea buna
In toata aceasta luna, pot spune ca am avut ceva noroc/ghinion, care a fost, de fapt, partea buna a situatiei. Adica prima saptamana a trecut foarte repede si am petrecut-o mai mult la Salas. In saptamana cu numarul 3 am fost super racita, deci nu am iesit deloc din casa. Nu ca asta ar avea vreo relevanta cand vine vorba de shopping pentru ca am mai comandat online si vedeam tot felul de oferte dupa care mi se scurgeau ochii.
Partea rea
Cel mai dificil a fost atunci cand am pus cele doua comenzi la Avon. A fost nevoie de un efort considerabil din partea mea pentru a nu-mi comanda nimic. Ma tot gandeam ca poate as putea sa ma fofilez cumva, dar constiinta nu m-a lasat.
La fel de greu a fost in 24, cand am decis sa dam o raita prin mall. Nu stiu ce a fost in capul meu pentru ca am mers prin toate magazinele care imi plac. Evident ca peste tot am vazut cate ceva ce mi-a placut, dar am rezistat eroic. Chiar daca am plans 2 zile dupa o pereche de pantaloni galbeni din Reserved si am ramas cu gandul la ceva gen pardesiu de ploaie super scump din Peek & Cloppenburg. Era exact ca al ursului Paddington, doar ca la un pret total inaccesibil pt mine.
Ce am cumparat totusi
Paradoxal, chiar daca nu am cumparat nimic pentru mine personal, banii tot s-au dus. Pentru ca ianuarie este o luna destul de costisitoare, cel putin pentru mine. Asa ca am achitat asigurarea la masina si designul pentru invitatiile de nunta, am cumparat un cadou si ceva mancare, am bagat benzina si m-am ocupat de problemele bancare, iar banii s-au dus. Deci economia mea nu a fost cine stie ce. Poate nu mi-as fi permis sa imi cumpar nimic pana la urma :))).
Si ce am invatat
Dupa 2 zile de tanjit dupa minunatii pantaloni galbeni din Reserved, mi-am dat seama ca acum chiar nu as avea nevoie de o pereche noua de pantaloni. Nu as avea nevoie nici de bluze, nici de tricouri, nici de rochii, nici de nimic. Adica… dulapul meu abia se mai inchide. Asa ca singurul motiv pentru care mi-as mai cumpara acum haine ar fi un moft al meu. Si poate suna a retorica anticonsumerista de 2 bani, dar in aceste 30 de zile fara shopping mi-a fost mai clar ca niciodata ca imi cumpar mult prea multe lucruri complet inutile.
Sa nu credeti ca acum o sa ma transform in maica Tereza si o sa dau toti banii si toate hainele saracilor. Ar fi minunat din partea mea, dar cred ca voi incepe cu ceva mai mic. Adica sa imi fac ordine in dulap, sa renunt la ceea ce nu port si sa continui cumparaturile rationale. Adica sa ma intreb de 3 ori daca vreau sa imi cumpar obiectul ce mi-a atras atentia (inclusiv ultima obsesie: desteptatorul care fuge de tine :)))).
Poate va parea ciudat, dar dupa aceasta luna nu am nici o lista kilometrica de chestii pe care vreau sa mi le cumpar. Eram sigura ca asa va fi, dar nu. Poate doar revista lui Taylor Swift cu noul album, Reputation. Si un tricou personalizat la care ma gandesc din decembrie.
Alte 30 de zile
Ce urmeaza? Alte 30 de zile de abstinenta. No social media for little Andra in luna februarie. Si daca fara Facebook nu mi-e asa ciudat (culmea!!! avand in vedere ca am contul de ani de zile), doar faptul ca nu pot posta pe pagina blogului incurcandu-ma, lipsa Instagramului este teribila. Dar sunt sigura ca voi rezista eroic. Nu am cum sa cedez pentru ca imi prelungesc suferinta.
Deci daca sunteti curiosi ce am mai facut, nu uitati sa dati un subscribe blogului si veti primi un email cu fiecare articol nou. Si daca decideti sa faceti experimentul meu, sa ma anuntati cum a mers treaba. Sunt sigura ca va veti bucura de rezultate neasteptate.
