Rezultate dupa #30yearschallenge

A trecut anul dedicat provocarilor. Sa nu ma intrebati cand pentru ca nu imi dau seama. Intre viata obisnuita, schimbatul jobului, casatorie si blog nu am prea avut cand sa cuget la trecerea iremediabila a timpului. Am incercat sa fac provocarile, dar unele clar mi-au dat cu virgula. Altele… le-am lungit pana nu le-am mai terminat. Iar altele mi-au fost pur si simplu imposibile, oricat as fi vrut.

Despre cele pe care le-am facut, ati cam citit. Daca vreti sa le vedeti exact, gasiti aici articolul original, iar cele completate sunt taiate.

Ce nu am facut?

Nu am mers la sala. Deloc! Nu am participat la maraton. Si daca la sala nici nu prea voiam neaparat sa merg, la maraton chiar mi-am dorit. Doar ca toate maratoanele au avut loc atunci cand eram eu plecata. Sau nu ma simtem pregatita :))). De parca as avea cum, avand in vedere viata mea, sa ma simt vreodata pregatita pentru un maraton. Totusi, faptul ca toata lumea m-a indemnat la sport, m-a motivat cumva. Si chiar daca nu am facut ce mi s-a sugerat, am incercat sa fiu mai activa. Am inceput sa merg mult mai mult pe jos. Am incercat sa fac undeva la 10.000 de pasi pe zi. Am refuzat sa fiu dusa cu masina. Va dati seama? Deci chiar m-am implicat in chestia asta. Doar ca nu asa cum a fost ideea initiala.

Oricum partea cu sala ar fi imposibila pentru mine, mai ales sa merg in fiecare zi. In primul rand pentru ca nu am timp. Nici macar pentru blog nu am timp in fiecare zi. Si asta imi place maxim sa fac. Sala este ceva ce detest DIN PRINCIPIU. Deci cum as putea sa merg in fiecare zi?

Dar sa trecem peste asta.

Ianca m-a provocat sa schimb un obicei care ma enerveaza la mine. De la prima citire m-am gandit la rosul unghiilor. Pentru ca mi le rod ca o maniaca si ma dispera asta de numai. Asa ca se potrivea perfect. Din pacate… spinnerul nu m-a ajutat prea mult timp. Iar mai nou rod pana si gelul de pe unghii daca sunt nervoasa tare. Deci nu doar ca nu am reusit sa schimb obiceiul, dar nici macar un plan de Doamne ajuta nu am gasit. Totusi, ramane pe lista de to do pentru anul care vine. Adica anul 1 din deceniul 3 din viata Andrei Costa :))). Cam ca in seriale.

Nu mi s-a parut asa complicat sa vorbesc cu persoana pe care o detest pana am incercat sa pun chestia in practica. Pentru ca sunt cateva persoane pe care le detest, chiar le detest si nu am ce sa vorbesc cu ele. Pur si simplu nu pot lega o conversatie. Si mi se pare o ipocrizie maxima sa intreb pe cineva ce ma face cand mie nu imi pasa DELOC de raspuns. Ba chiar ma irita pana si ideea sa discut cu ea.

Nu am facut nici o scena de gelozie, nu am cantat in Logan si nici nu am fost kinky in Parcul Rozelor. Mi s-a parut prea… triviala toata treaba. Cred ca acesta a fost principalul motiv pentru care le-am spus pas complet. Scuba diving nu am avut unde sa fac. Dar am incercat snorkelling si era sa ma omor :))). Asa ca sunt foarte reticenta la toate treburile astea. Astept sa fiu mai bine supravegheata si indrumata pentru urmatoarea tentativa. Si sa am ceva mai fain de vazut pana la urma. Pentru ca Cipru a fost foarte fain (daca nu ati citit jurnalul de calatorie cipriot, il gasiti aici), dar nu am gasit nici o zona de corali spectaculosi asa cum imi imaginam eu.

La ce mai am de lucrat?

Mos Nicolae m-a cadorisit cu cel mai mare tablou cu numere ever. Provocarea o primisem de la Adriana si mi-a placut la nebunie. Doar ca in toata aceasta perioada am avut 2 momente de dedicare, ce m-au tinut vreo cateva zile si in rest nimic. Nu e vorba ca nu mi-ar placea sa pictez, pentru ca este una dintre activitatile pe care le iubesc. Sau ca nu ar fi super tare faza cu tablourile cu numere, pentru ca e. Doar ca la noi acasa e foarte ingramadit totul si de fiecare data cand vreau sa pictez sau sa dezenez ceva trebuie sa imi strang toate si sa reasez toate. Deci am nevoie de casa mea si un spatiu special pentru pictat daca vreau sa ma dedic acestui hobby.

Nu mi-am refacut logoul dupa cum m-a provocat Dushky, dar nu as putea spune de ce. Cred ca mi-a fost putin frica pentru ca nu as putea sa fac o treaba la fel de buna ca si ea. Si nu mi-a placut niciodata sa dau gres in chestiile de care ma apuc…

Am inceput sa fac ceva coding pe code.org, dar cred ca nu e de mine treaba asta. Adica imi placeau albinutele si florile lor, numai ca atunci cand vedeam secventele de cod efective de oriunde, eram in aceeasi ceata in care ma aflam si inainte sa incep treaba asta. Asa ca trebuie sa perseverez sau sa fac altfel de cursuri. In alte conditii nu imi dau seama cum o sa imi iasa… vreodata… treaba asta.

Ce am invatat?

In primul rand, ca sunt mai puternica decat par. Ca pot face cam orice imi propun, daca ma tin de treaba. Si ca trebuie sa imi gestionez mai bine timpul. Asta e absolut obligatoriu. In plus, cred ca intreaga experienta m-a motivat cumva sa imi depasesc limitele. Clar am calatorit mai mult. Am incercat mancaruri pe care nu sunt sigura ca le-as fi incercat altfel. Am fost mult mai aventuroasa in alegerile mele. Mi-am asumat mai multe riscuri. Si chiar daca momentan lista tarilor din Europa pe care le-am vizitat are doar un nume nou pe ea, ceva imi spune ca am sanse destul de mari sa le vad si pe celelalte. Si asta in doar 4 ani, de ce nu. Challenge accepted :))).

Nu stiu daca #30yearschallenge este un experiment pe care l-as repeta. Adica imi doresc sa fac provocarile ce mi-au ramas, mai putin cea legata de sala. Dar nu cred ca as mai accepta alte provocari cu alte ocazii. A fost o chestie faina, am invatat multe din ea, m-a motivat si m-a ajutat sa imi setez mindsetul necesar ca sa fac anumite schimbari in viata mea, total neasteptate, dar cred ca o voi lasa la stadiul de o data in viata. De ce sa repet figura, cand a iesit atat de bine din prima?

Voi ce credeti? Ar trebui sa mai fac o tura de provocari? Sau mai bine sa imi setez singura targetul pentru fiecare an ce vine?

3 thoughts on “Rezultate dupa #30yearschallenge

  1. ianca says:

    Si eu cred ca e foarte misto ca ai luat niste provocari, dar my 2 cents e ca momentan e mai bine sa decizi ce prioritati vrei sa-ti alegi din ce ti-a mai ramas sau ce consideri tu ca e important. Da, o fi misto treaba cu tablourile sau numerele, dar daca nu e ceva important pentru tine … just leave it. :))
    Iar legat de schimbarea unui obicei – stai linistita, provocarea mea nu are termen limita. 😛

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.