Sa stiti ca este foarte fain sa fii blogger. Mergi la evenimente, iti dai cu parerea, faci stories, pui poze, primesti cadouri. Nu o sa neg acest lucru. Si cui nu ii place sa primeasca un cadou dragut? Sau doua? Totul arata fabulos (din afara). Si, de cele mai multe ori, asa si este. Doar ca nu au cum sa iti placa toate lucrurile pe care le vezi. Si, daca ai un minim de coloana vertebrala (adica 2 vertebre acolo… macar), nu ai cum sa spui numai de bine despre toata lumea si toate evenimentele. Pana la urma, esti un om de sine statator, cu pareri si idei, nu o sugativa colorata in roz pentru care totul este sclipici si floricele. Habar nu am de unde mi-a venit aceasta comparatie :))).
Daca va intrebati de unde pana unde introducerea atat de nespecifica mie, intr-o luni in care ar fi trebuit sa va povestesc despre travel sau macar despre Feeric Fashion Week, va lamuresc imediat. Probabil ati citit articolul despre Gala MDVTM (daca nu, il gasiti aici). Ei bine, acest articol a starnit nenumarate reactii negative. Si, pana la un anumit punct, le-am inteles. Pentru ca nici mie nu mi-au placut toate colectiile, deci nu avea cum sa fie toata lumea extaziata de articolul meu. Dar in dimineata asta comentariile au luat o turnura mult mai personala, care nu are nici o legatura cu moda.
A fi sau a nu fi fashion blogger
Sa ne intelegem. Eu nu consider ca acest blog este unul de fashion. Ca mai postez eu de pe la evenimente de profil si, extrem de rar, poze cu tinute, se intampla. Dar acest blog este unul personal. Pe el, imi exprim parerile PERSONALE.
Si chiar daca ar fi un blog de fashion, asta nu m-ar transforma in ceva specie de guru. Nu sunt Anna Wintour, nu am studiat nimic ce tine de moda. Recunosc acest lucru. Pot doar sa spun ce imi place si ce nu, ce as purta si ce nu. Poate putin pentru altii, dar suficient pentru oamenii care m-au invitat, pana acum, la astfel de evenimente.
Controversa MDVTM
Ceea ce nu am inteles la toata problema Galei MDVTM a fost de ce lumea a considerat ca le-am atacat munca. Am citit de 3 ori articolul respectiv dupa ce am inceput sa primesc comentariile si in nici un moment nu am spus ca au lucrat degeaba. Dar cred ca, privind obiectiv problema, nici un designer pe lumea asta nu ar trebui sa se astepte ca ceea ce creeaza sa fie pe placut tuturor.
Trecand peste acest aspect, am inceput sa primesc mesaje privind corpul meu. Da, nu sunt supermodel, dar cine a spus ca trebuie sa fiu? Bineinteles ca genul acesta de comentarii ma deranjeaza. Si chiar am luat in considerare sa sterg articolul sau macar partea despre designeri. Dupa care au trecut cele 5 minute de slabiciune si mi-am dat seama ca nimic din ce spun oamenii acestia care stiu doar sa jigneasca nu conteaza. Eu am muncit mult pentru articolul respectiv. Cu sau fara el pe blog, parerea mea nu se va schimba. Asa ca de ce l-as sterge?
Si acum vine partea in care trebuie sa te aduni si sa mergi mai departe
Momente de genul acesta exista in viata fiecarui blogger. Am mai avut oameni care mi-au scris comentarii urate. Intotdeauna vor fi persoane de genul acesta. Si nu vorbesc aici despre cei care vin cu argumente la ceea ce scrii tu. Nu vorbesc despre cei care isi apara punctul de vedere. Vorbesc despre mintile mai putin inspirate care iti arunca un esti urata! esti grasa! esti proasta! sau mai stiu eu ce jigniri. Este greu sa le vezi. Este greu sa treci peste ele, dar trebuie sa fii puternic.
Parerea ta nu se schimba doar pentru ca oamenii sunt rai cu tine. Si nu are cum sa te iubeasca toata lumea, orice ai face. Asa ca singura solutie ce iti ramane este sa te aduni si sa mergi mai departe. Sa iti sustii punctul de vedere, chiar si in vremurile grele. Sa nu treci in tabara molustelor pentru ca nu te ajuta cu nimic. Si asta e valabil in viata in general, nu doar in blogging. Sa porti rosu chiar daca semeni cu camionul Coca Cola :))). Si sa speri ca, la un moment dat, Coca Cola va remarca asta, iti va oferi un contract pe viata si, din Maldive, sa le scrii pe blog haterilor :))).
Sa depasim acest mic moment de rautate :D.
Acestea fiind spuse, dragi mei, aici pe Blogu lu Andra aveam acceasi polica specifica Statelor Unite: nu negociem cu teroristii. Deci puteti spune ce vreti pentru ca sansele sa ajungeti in comentarii sunt mici, daca acestea nu sunt argumentate. Iar parerea mea ramane. Pentru ca e blogul meu. Nu votam ce articole trebuie sa plece, nu suntem la vocea Romaniei.
Andra out!
P.S. Daca citeste cineva de la Coca Cola acest articol, sunt pregatita sa fiu ambasadorul vostru pe viata :D.
Marcate ca spam si-ai terminat povestea! Si eu am primit comentarii in care eram judecata pentru ca mi-am permis sa scriu pe BLOGUL MEU, anumite pareri si sa dezbat anumite subiecte. Am spus si-o sa repet mereu: scriu tot ce-mi trece prin cap, e domeniul meu, blogul meu, sunt ideile mele, asa ca merg pe principiul “nu-ti place, esti liber/a sa mergi mai departe, n-are rost sa-ti pierzi timpul cu mine!”.
Multumesc pentru feedback. Ajuta sa mai primesti si raspunsuri pozitive :D. In general sterg comentariile negative din start, dar, de data aceasta, m-am cam aprins, ce pot sa zic :P.
Nu că aș fi de acord cu jigniri sau comentarii agresive care nu aduc nimic bun, dar asta cu BLOGUL MEU e ceva public. E ca și cum ai sta la geamul APARTAMENTULUI TĂU și ți-ai exprima niște păreri, normal că unii de pe stradă o să zbiere la tine. Dacă nu le place să nu mai treacă pe strada aia, nu? Eu vă înțeleg oarecum, că e aiurea să faci ceva, orice, ca mai apoi să vină câte unul să calce tot în picioare, dar asta înseamnă spațiul public. Domeniul o fi al tău, internetul nu.
Andra, sincer, vreau sa-ti spun ca unul din motivele pentru care te apreciez ca blogger este TOCMAI pentru ca nu impachetezi totul in roz si nu spui lucruri doar bune despre evenimentele la care participi sau locurile unde mergi. Am citit pe dunga articolul despre gala respectiva, si observasem inca o data ca nu te-ai sfiit sa prezinti ce nu a fost pe placul tau nici in acel caz.
Din punctul meu de vedere, e riscul oricui te invita undeva – parerile nu se pot cumpara (la unii oameni….) – acela ca daca nu ai o experienta placuta, esti liber sa povestesti despre ea ca atare, asa cum ai trait-o tu. Nu mi s-a parut ca ai atacat pe nimeni personal, ai fost chiar multumitoare pentru faptul ca ai fost invitata…. chiar TE ROG sa nu stergi articolul. Nu ai de ce. 🙂
You’re doing a good job, Andra, nu te lasa!
Multumes frumos, Ianca! :*:*:*
Andra, eu sunt de parere ca atat timp cat eu imi platesc hostingul, domeniul si restul taxelor, blogul este al meu si scriu pe el ce vrea plua mea :D…
Daca oamenii criticati constructiv de mine nu inteleg ca nu schimba cu nimic treaba daca ma jignesc pe mine in loc sa inteleaga de ce i-am criticat, asta e…i-am taiat de pe lista si sa-i promoveze mutu!
:))) asta mi-a placut. Muultumesc pentru comentariu. Nu stiu de ce nu inteleg anumite persoane ca atunci cand avem pareri negative este pentru ca ceva nu a fost ok din punctul nostru de vedere. Pentru ca nu ne apucam sa criticam chestii perfecte.