La absolvirea Mihaelei

Ieri a avut loc cursul festiv al Mihaelei şi am avut ceva emoţii.

De ce? Doar nu era absolvirea mea, nu?

Chestia a fost că, după multă vreme, m-am întors în V.V.*, după ce nu am mai fost acolo de la cursul meu festiv. A fost așa un sentiment ciudat… melancolie (pentru mine)… bucurie (pentru Miha)… și puțină invidie. Cursul lor festiv a fost mult mai fain decât al nostru (nici nu știți cât de rău îmi pare să spun asta). În timp ce noi am auzit doar discursuri boring, 2 dintre profesorii lor chiar au ținut ceva gen cursuri. Unul dintre ei a vorbit despre Poduri Londoneze, iar celalalt… despre viață și criză :)). A fost chiar genial. Plus că, la sfârșit, au primit trandafiri (nu garoafe stupide) și câte o cască de constructor. A fost super!!!

Totuși, trecând peste sentimentele mele contradictorii, a fost ziua Mihaelei. Ea era super fericită, emoționată, cred că au încercat-o toate sentimentele posibile :)) (la mine așa a fost). Am felicitat-o atunci, dar vreau să o felicit și acum. Bravo, Miha!!! Știam că poți s-o faci :))!!!

*Amfiteatrul Victor Vlad din cadrul Facultății de Construcții

2 thoughts on “La absolvirea Mihaelei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.