Fac ce fac şi tot nu apuc să postez pe blog toate câte le-aş vrea. Am o listă kilometrică şi o grămadă de poze, dar cumva tot timpul se iveşte ceva şi nu mai ajung să postez. Deci bare with me.
Chestia e că m-am şi plimbat foarte mult. M-am plimbat şi am muncit. La asta s-a rezumat vara mea. 5 zile de muncă şi un weekend de orice altceva. Până şi simplul stat la Sălaş m-a îndemnat la orice mai puţin activităţi calculatoriceşti. Iar pe măsură ce vara se apropie de sfârşit, parcă aş face tot mai multe şi mai multe, doar doar să mai apuc să fur câtva timp.
Mi-a fost atât de groază de vara asta, dar parcă nici nu am simţit-o. Şi, paradoxal, parcă fiecare weekend e o altă lume, care fuge de mine în momentul în care pun piciorul în Timişoara.
Dar aşa, printre fărâme de timp, promit să vă mai arăt şi poze din Retezat, de la bolovanii care cresc şi de la Cinciş, să vă povestesc despre Wolverine şi Mănâncă, roagă-te, iubeşte (cartea nu filmul), poate o să vorbim şi despre fotbal puţin şi, până nu uit de tot, despre Muzeul Naţional de Istorie, pe care trebuie absolut neapărat să-l vedeţi. Plus că am o leapşă de la Vienela pe care ar cam fi cazul să o finalizez :D.
Acum însă e târziu şi mâine e zi de lucru, deci noapte bună şi să nu uit: cum a mai decurs vara voastră? Recomandări pentru Timişoara sau împrejurimi? 😀
Nu este nici o graba, Andruta draga. Chiar ieri spuneam pe undeva ca am ramas prea putini cei care mai jucam cate o leapsa si tu te numeri printre cei care nu le rateaza.
Vara mea a semanat mult cu primavara, cu iarn si toamna trecuta. Nu am facut nimic in plus, m-am plimbat foarte putin si am scris mult. :))))