“In afara jocului” la Teatrul National Timisoara

Anul acesta mi-am propus sa merg mai mult la teatru pentru ca mi se pare o experienta foarte instructiva pentru creierul uman. Este mai greu sa mergi la teatru pentru ca nu stii niciodata peste ce dai, dar si trailerele filmelor pot sa te minta (trailerul sa fie bun si filmul super aiurea), deci sansele sa iti placa ce vezi sunt 50-50. Dupa ce am studiat timp indelungat oferta, am decis sa incep anul cu o  comedie: In afara jocului.

Nu stiam la ce sa ma astept, mai ales in conditiile in care s-a jucat in Sala Utu Strugari, unde eu nu mai fusesem niciodata. Ajunsa acolo mi-am ocupat locul cu emotie in sala putin mai mare decat apartamentul meu si am asteptat cuminte sa inceapa piesa.

Povestea

In afara jocului este o piesa foarte faina si foarte funny, ale carei 5 personaje sunt jucate perfect de actorii Teatrului National din Timisoara. Povestea este cam asa: Ana si Pol sunt un cuplu de varsta medie si conditie sociala destul de buna care viseaza sa isi trimita fiica, Lisa, la studii in America. Cand Lisei ii este refuzata bursa pe care familia conta, acestia incep sa caute solutii pentru a-si implini visul. Dintre toate, cea mai la indemana este sa “scape” de mama Anei, care este bolnava si locuieste impreuna cu ingrijitorul ei intr-un super apartament intretinut de Ana si Pol. Dar, pe parcursul piesei, descoperim ca Lisa nu are nici o intentie sa plece pentru ca se indragosteste de cineva cu totul neasteptat pentru familia sa.

De ce mi-a placut In afara jocului

Piesa mi s-a parut foarte tare pentru ca abordeaza probleme extrem de actuale: criza economica, parintii care isi traiesc viata prin intermediul copiilor, situatia varstnicilor plasati de familie in grija strainilor, imigrantii nevoiti sa isi paraseasca familiile pentru a le asigura un trai decent si eterna adolescenta. Replicile sunt amuzante, iar actorii joaca genial. Desi la inceput mi s-a parut straniu, mi-a placut ca au fost super dezinhibati. Totusi, luati in considerare ca piesa nu este una recomandata copiilor intru cat contine cateva secvente de nuditate :D.

Mi-a placut mult partea de final pentru ca m-a pus pe ganduri. Inca ma mai intreb daca Lisa a premeditat totul sau iubirea ei s-a infiripat pur si simplu. Oricum, intre Ana Munteanu (Lisa) si Catalin Ursu (Ricky) exista o chimie speciala. Cel putin mie asa mi s-a parut. Deci daca nu este asa, va dati seama cat de bine au jucat 😀

In afara jocului

Photo credits

Deja am ales piesa pe care vreau sa o vad in februarie, dar nu va spun care este pentru ca vreau sa fie surpriza :D. In schimb, daca sunteti din Timisoara sau ajungeti la noi in oras, va sfatuiesc sa aruncati o privire peste programul lunii la Teatrul National (il gasiti aici). Si, daca sunteti indecisi, pot sa va recomand O scrisoare pierduta, piesa pe care am vazut-o deja si despre care am scris aici.

 Nu uitati sa dati subscribe blogului pentru a fi la curent cu toate evenimentele din Timisoara, inclusiv noutatile de la Teatrul National.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.