Doisprezece

– Nick McDonell – 

Dintre toate cărţile citite în campania vALLuntar, aceasta mi-a plăcut cel mai mult. A fost exact genul meu de carte. Multă acţiune, captivantă,  doar finalul a fost cam ambiguu. (iar azi am aflat că a fost făcut şi un film după carte asta)

Să trecem la poveste, apoi comentariile:

Lumea strălucitoare a tinerilor bogaţi din New York nu este precum pare. Deşi au parte de tot ce pot cumpăra banii, pentru aceştia viaţa este de multe ori un coşmar şi o mare parte dintre ei se refugiază în droguri şi sex. În această lume, în care fiecare încearcă să-şi dovedească supremaţia, Mike Albu’ este distribuitorul de vise, dar şi cronicarul, pentru că el nu consumă niciodată droguri, nici alcool, nici măcar ţigări. Vine însă un moment în care lumea lui Mike este zdruncinată şi el nu mai poate rămâne imparţial.

Doisprezece este povestea unei lumi strălucitoare care ascunde multă mizerie. Sunt sigură că oricine se gândeşte la tinerii super bogaţi, moştenitorii unor adevărate imperii financiare, consideră că aceştia au totul. Cartea aceasta însă ne arată durerile lor, sentimentele rănite de părinţi care îi ignoră, idealuri spulberate, vieţi în declin deşi sunt abia la început, familii înstrăinate şi abandon într-o realitate indusă chimic.

Pe mine una m-a impresionat foarte mult cartea aceasta şi în timp ce o citeam mă gândeam doar cât noroc am eu cu familia mea, cu mami în special. Mă gândeam că deşi e doar o carte, chestiile astea chiar se întâmplă. Milioane de copii din lumea asta îşi găsesc refugiul în droguri. Dacă o fac din singurătate, teribilism sau pur şi simplu din cauza presiunii sociale nu prea contează, sfârşitul lor este de cele mai multe ori tragic.

Există totuşi câteva aspecte mai deosebite, ca să zic aşa, pe care trebuie neapărat să le luaţi în considerare înainte să citiţi cartea: în primul rând, acţiunea e destul de fragmentată, adică se trece foarte repede de la un personaj la altul, exact ca într-un film, cadru cu cadru. Şi sunt destul de multe personaje, în afară de Mike care e evident eroul. În al doilea rând, sunt tot felul de momente de retrospecţie care nu au toate relevanţă. Şi în al treilea rând, sunt unele chestii care rămân pur şi simplu puţin în aer sau sunt luate aşa ca din plasă.

În ciuda acestor neajunsuri, cartea se citeşte foarte repede şi e foarte interesantă. Iar după ce o citiţi, o să vă bucuraţi de normalitatea voastră şi o să o apreciaţi cu adevărat :D.

Aceasta este ultima recenzie pe care o voi publica în cadrul ediţiei a II-a a campaniei vALLuntar, iniţiată de grupul editorial ALL cu sprijinul ROMSILVA.

Deja ştiţi ce aveţi de făcut: comentaţi, comentaţi, comentaţi. La 15 comentarii eu voi primii un copăcel pe care îl voi planta cu mânuţele mele… şi ajutorul lui tata 😀 :)). E momentul să dăm puţin înapoi naturii :P.

24 thoughts on “Doisprezece

  1. Andera Y says:

    Pare-mi-se ca am mai citit pe undeva o recenzie facuta la aceasta carte si stiu ca si atunci mi s-a parut interesanta. 🙂
    Zi frumoasa sa ai si cat mai multi copacei plantati!

  2. Pingback: Ultima zi | Iubesc Viaţa

  3. vienela says:

    Mereu mi-am spus ca nu exista om cu o viata perfecta. Cu cat omul are mai multi bani, cu atat ii cresc si problemele. Si cade in capcane din care rar poate iesi.

  4. Mirela says:

    La cat mai multe comentarii! Din ce si scris aici mesajul cartii pare unul util multor tineri din ziua de astazi. Am cunoscut si eu cazuri care au cazut in astfel de capcane.

  5. Mihaela Alexandrescu says:

    Eu nu cred ca tinerii bogati au totul. Cred ca au foarte putin din ce ar trebui sa aiba. Toata viata mi-am dorit nu sa am totul dar sa am macar un anumit confort care sa imi permita sa ma dezvolt ca om. Stii ce a zis actorul care a jucat in La Vita e bella la decernare premiilor Oscar? Ca le multumeste parintilor lui pentru cel mai frumos cadou pe care l-ar fi putut face: saracia. Datorita faptului ca a fost sarac a putut sa realizeze tot ce-a realizat in viata. Raspunsul lui m-a facut sa meditez destul de mult la asta.

  6. Dan says:

    Adevărul este, din păcate, că așa cam ajung toți cei care ajung foarte ușor la bani. De la vedete din muzică, filme, oameni de afaceri, foarte puțini reușesc să se ferească de aceste „ispite”.

    Gata, plantăm încă un copac. Dacă poți, aștept și eu un comentariu 🙂

  7. Stropi de Culoare says:

    Frumoasa recenzie! Seamana un pic cu Gossip Girl. Sper sa am timp sa o citesc in viitor. Am scris pe blog-ul meu despre „Regina Matasurilor” si „Cum se educa fetele in Boemia”, cea din urma avand o tema oarecum asemanatoare cu „Doisprezece” 🙂

  8. Aliceee Traveler says:

    Imi doresc sa citesc cartea!

    Cand ai multi bani trebuie sa fii un om cu multe principii, cu o educatie riguroasa in spate si foarte echilibrat ca sa nu o iei pe dealuri in ziua de azi cand banii inseamna putere si visuri false!

    Banii nu aduc fericirea, sunt doar un mijloc prin care poti sa ajungi mai usor la ea! Dar mai e nevoie de multe lucruri in viata … pe care trebuie sa le dobandesti singur si sa uiti de contul tau bancar!

  9. Pingback: Twelve

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.