M-am gândit mult la asta zilele astea. Ce înseamnă prietenia? Nu știu de ce, dar am ajuns la concluzia că prietenia e ca o cană de vin fiert într-o zi friguroasă de iarnă.
Știți cum iarna, când sunteți congelați, o cană de vin fiert, dulce, cu scorțișoară și coji de portocală te încălzește instantaneu? Chiar dacă trebuie să ieși afară, simți căldura în obraji și parcă aerul rece, care îți tăia respirația, nu mai e chiar așa nasol. Îți vine mai de grabă să te plimbi și ți se pare că ești cumva mai viu, că sângele circulă mai ușor.
Așa e și un prieten adevărat. Ști că oricât de groaznice ar fi momentele prin care treci, cu o vorbă sau o privire sau o simplă strângere de mână, îți încălzește sufletul și ști, în momentul acela, că nu mai ești singur. Simți că ai putea înfrunta orice, că viața e o idee mai frumoasă și că nimic nu te mai poate atinge.
Orice e mai ușor dacă ai prieteni cu tine. Dacă ai avut o zi groaznică, suni un prieten și faptul că îi povestești ce ai pățit sau simpla lui prezență te face să te simți mai bine. Dacă suferi din dragoste, suni un prieten și plângi pe umărul lui. Dacă ai emoții, un prieten va fi mereu acolo să te încurajeze.
Prietenia e ca o cană caldă de vin într-o zi de iarnă… prietenia îți încălzește sufletul.
