Astăzi sunt obosită și mi-e somn și am hotărât să vă amintesc o poezie pe care am iubit-o în copilăria mea… pe care mi-o cânta mami… sau o cântam eu… care îmi aducea întotdeauna somnul.
Somnoroase păsărele
de Mihai Eminescu
Somnoroase păsărele
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele –
Noapte bună!
Doar izvoarele suspină,
Pe când codrul negru tace;
Dorm şi florile-n grădină –
Dormi în pace!
Trece lebăda pe ape
Între trestii să se culce –
Fie-ţi îngerii aproape,
Somnul dulce!
Peste-a nopţii feerie
Se ridică mândra lună,
Totu-i vis şi armonie –
Noapte bună!
