Aros
Aros e un fel de muzeu de arta din Aarhus. Numai ca arta lor e arta moderna, deci greu de inteles pentru mine :D. Totuși, merită văzut și Linda a insistat mult să mergem, deci ne-am dus.
Dintre expozițiile permanente, în Aros găsești cele 9 spații, ceva mai mult senzorial și care nu prea are cum să fie explicat. Mie cel mai mult mi-a placut camera infinită. Nu știu cum erau puse oglinzile, ca te vedeai de mii și mii de ori în ele. Era super tare, dar nu mi-ar fi plăcut să fie 1000 de mine :D. Ajunge una și bună :P.
Dup-aia, tot permanent era copilul uriaș. Și când spun uriaș vreau să zic cam cât o căsuță fără etaj, dar cu acoperiș. E atât de creapy copilul ăla. Foarte realist făcut, foarte foarte realist, dar înspăimântător. Deși, având în vedere în ce poziție era pus, el trebuia să fie cel speriat. Oricum mie îmi dădea fiori pe șira spinării.
De asemenea, tot timpul poți vedea o expoziție de pictură Golden Age și Modernistă. Cea Golden Age chiar are niște tablouri superbe, care corespund ideii mele de frumos și artă: peisaje din Danemarca sau Venezia și portrete și tot felul de alte peisaje.
La categoria expoziții temporare, erau lucrările lui Fredrik Raddum și Yue Minjun, dar nu mi-a plăcut nici una. Erau mult prea sinistre. La explicații zicea că ar fi satire și lucrări aproape antropologice, dar mie nu mi s-a părut. Pur și simplu rezultatul unei minți puțin bolnave.
All in all, Aros merită văzut totuși, măcar ca să ai ce comenta ulterior :P.
