Astăzi (7 ianuarie 2015) … am avut impresia foarte clară că m-am mutat în Laponia… sau undeva pe un patinoar. Nu eram prea hotărâtă. Maşina mea sigur era în Laponia. De-asta a pornit atât de greu. Iar străzile, cel puţin cele din zona mea, aveau consistenţă clară de patinoar, cu un strat considerabil de gheaţă, de regretam amarnic faptul că nu aveam patine… sau sanie :))). Deşi, la -13 grade tot ce îmi doream era să fiu în pat, cu o cană de ceai lângă mine şi citind cartea de care sunt absolut obsedată la ora actuală. Să nu credeţi că la noi la birou era frig. Nici poveşti! Doar că ideea că la un moment dat trebuie să plec acasă, prin frigul înfiorător, nu mi-a făcut nici o plăcere. Dar asta este… până la urmă iarna nu-i ca vara (ca să citez oameni mai cunoscuţi decât mine) şi până prin mai, când mă întorc la comfortul meu termic :))), nu pot decât să îi mulţumesc lui Dumnezeu (şi prietenelor mele) pentru numărul considerabil de fulare şi mănuşi de care dispun :P.
În grădină… totul este alb. Indiferent despre a cui grădină vorbim :))).
În casă… mami mişună de colo-colo. Sunt aprinse multe becuri. Televizorul îmi vorbeşte despre atacul terorist de la Paris. Iar aerul pare cumva nemişcat pentru că este destul de răcoros.
În bucătărie… habar nu am ce se întâmplă :))).
Sunt îmbrăcată cu… o pereche de colanţi negri îmblăniţi, pulover gri, şosete gri tricotate de mama Şerica.
Acum ascult/văd… La ordinea zilei
Ce cărţi citesc zilele astea… Cartea pierdută a vrăjitoarelor and I love it!!!!
Ce meşteresc eu… azi este sărbătoare, dar am o idee foarte clară despre ce vreau să meşteresc.
Un lucru plănuit pentru săptămâna viitore… :))) nu mai am planuri decât începând cu martie :))) (puţin shopping totuşi :D)
Am învăţat… că există oameni pe care îi iert mai uşor decât merită.
Sunt recunoscătoare… pentru plapuma mea super călduroasă.
Mă gândesc… la toate călătoriile pe care le-aş face anul acesta.
Aştept/sper… un ceai/să mi-l facă mami :)))
Un citat/proverb favorit…
I solemnly swear I am up to no good.
O fotografie preferată:
