Am zis că vara asta vom fi pe chill și relaxare, atât cât se poate în timp ce vom face naveta între Sălaș și Giroc. Până la urmă am ajuns să mă plimb în iulie și august cât în toate lunile dinainte, dar, trecând peste partea cea mai dificilă, făcutul și desfăcutul bagajelor, nu regret nimic. Cu atât mai puțin mica noastră excursie ca între fete la Băile Herculane. Cum aș putea când văd cât de mult adoră fetele mele timpul petrecut doar cu mine și cu buni și să descopere locuri noi. Sincer, e obositor uneori, dar exact genul de copilărie pe care mi-o doresc pentru ele.
De ce Băile Herculane?
Aș spune că a fost un concurs fericit de coincidențe. Voiam să mergem undeva cu fetele, dar să nu fie foarte departe pentru că noi cam circulăm pe somnul lor și de aceea încercăm să limităm drumurile la aproximativ 3 ore. Voiam să fie undeva la munte pentru că au stat cam 2 săptămâni în Timișoara și tot aerul uscat și prăfuit începea să se resimtă. Apoi am primit o invitație neașteptată la Băile Herculane și am zis da, ne băgăm.
Mie mi-a plăcut întotdeauna zona. Chiar dacă m-a lăsat de fiecare dată cu un gust amar pentru că potențialul ei este pur și simplu irosit. Însă partea cea mai importantă este că e o zonă cu un aer foarte bun pentru copii, puternic ionizat. Pediatra lor chiar s-a arătat extrem de încântată când i-am spus că mergem și ne-a recomandat o cură periodică. Ceea ce, după experiența de acum, nu este deloc exclus.
Drumul și cazarea
Drumul până la Herculane este destul de bun, dar extrem de aglomerat. Așa cum e de așteptat pentru un drum traversat de mii de tiruri în fiecare zi. Cu toate acestea, în 2 ore și jumătate am fost la Herculane, iar fetele au dormit fără nici o problemă până acolo.
Ajunși la Herculane, ne-am cazat la Casa Papavă, o pensiune cochetă din apropierea marilor hoteluri din Herculane. Construită pe fundația unei case bătrânești, cu camere spațioase și o terasă de unde poți admira nestingherit cerul (iar eu am admirat Perseidele), genul de loc primitor în care îți dorești să revii. Fetele au fost extrem de încântate, atât de tare încât imediat au început să numească acest loc ”acasă”.
Ce am făcut la Herculane?
Sincer, noi am mers la Herculane pentru bălăceală, ceea ce am și făcut din plin. Casa Papavă nu are piscină proprie, însă la nici 2 minute este Hotelul Artemis care are piscină și acceptă turiști și din exterior. Piscina este cu apă sufluroasă, totul arată nou și modern, de la bazinul mare, la bazinul copiilor, iar din ceea ce am văzut în curând vor avea disponibilă și piscină interioară. Fetele au fost extrem de încântate de ceea ce au găsit aici și noi la fel, de aceea am ales această locație de 2 ori în perioada în care am fost la Herculane.
Un alt loc pe care l-am vizitat a fost zona de 7 izvoare. Aici am găsit deschis unul dintre strandurile vechi. Și acesta avea apă sulfuroasă, însă condițiile erau ceva mai puțin premium decât la Artemis. Adevărul este că strandul acesta era exact genul de loc care probabil a fost construit pe vremea comunistă și de atunci nu a mai fost renovat, ci doar întreținut pentru a fi funcțional. Un mare păcat, din punctul meu de vedere, pentru o zonă în care un spațiu de agrement nou și modern ar atrage și mai mulți turiști.
Absolut random am ajuns în centrul Băilor Herculane. Am zis să vedem și statuia lui Hercule și măcar să trecem pe lângă Băile Neptun. Chiar dacă știam că îmi va lăsa un gust amar această incursiune pentru că, din punctul meu de vedere, starea în care continuă să se afle acest obiectiv este pur și simplu sabotare la propriu a potențialului zonei. Dar să nu intrăm în chestiuni de politică.
Ceea ce mi-a crescut, însă, increderea în umanitate și în viitorul statiunii era zona de pe malul Cernei amenajată de voluntarii de la Herculane Project. Practic ei au creat o zona extrem de faină și de utilă cu:
- 3 mici bazine cu apă sulfuroasă pe mal
- un bazin cu apă sulfuroasă fix în Cerna
- zone de intrat în râu pentru momentul în care ieși din bazinele sulfuroase unde e recomandat să nu stai prea mult (cred că 15 minute e recomadarea, dar eu nu sunt medic)
- o cabină de schimb
- băncuțe
- alei
Mi-a plăcut extrem de mult aici. Fetele au fost extrem de încântate. Și da, le-am lăsat să intre în micila bazine sulfuroase ca să vadă cum e. Am întrebat doctorița lor dacă e ok. A zis că da, pentru perioade scurte de timp. Am făcut și eu o baie în Cerna. A fost rece, dar bine. Și chiar dacă piscina de la Artemis era foarte faină, locul acesta mi-a plăcut cel mai mult. Era fix genul de zonă în care aș fi stat să mă relaxez și să citesc. Deși recomand vizitarea după-masa pentru că dimineața e plin de oameni în vârstă care mai simt nevoia și să își dea cu părerea despre ceea ce îi lași pe copiii tăi să facă :D.
Ce ne-a lipsit?
Spațiile de joacă, în primul rând. Am văzut un singur spațiu de joacă izolat printre ceva blocuri. Mi se pare că Herculane nu este deloc kids friendly. A rămas la ideea că e o stațiune pentru ”bătrâni” și se comportă în consecință. Deși nici pentru ei nu e friendly în totalitate pentru că nu excelează nici la capitolul trotuare și promenadă. În plus, nu mi se pare deloc friendly pentru persoanele cu dizabilități, deși apele din zonă sunt extrem de benefice în special pentru acest tip de persoane. Cel puțin așa ziceau panourile informative.
Știu, nu e tocmai corect să judeci un loc după doar 3 zile. Însă cred că în 3 zile îți poți face o idee despre orice. Și dacă după 3 zile părerea generală este una negativă, sigur nu vei dori să te întorci în zona respectivă. Deci… sfatul meu pentru oamenii din zonă care vor să dezvolte ceva sau măcar să atragă mai mulți turiști, e să contribuie la o dezvoltare armonioasă a întregii stațiuni. Nu suntem în țări sărace la All inclusive unde totul e minunat în resort și în afară e sărăcie lucie. Sau cel puțin nu ar trebui să gândim turismul așa.
Vom reveni la Herculane?
Eu așa mi-aș dori. Pentru că mie îmi place mult zona. Aș vrea și să facem ceva drumeții pe munte. Acum nu am putut pentru că sezon de vipere și nu am vrut să mă risc cu copilele așa mici. Aș vrea să apuc să vizitez Băile Apollo. Mi-a plăcut la Casa Papavă. Mi-a plăcut ce am descoperit pe malul Cernei. Și sper că lucrurile vor merge în direcția bună acolo. Nu știu când sau cum, dar cred că merită să îi mai dau câteva șanse. Și da, am spus câteva pentru că sunt optimistă.
Tu ai fost la Herculane? Ai vrea să mergi? Hai să povestim în comentarii.
