Mersul la creșă: un beneficiu pentru toată familia

mersul la creșă Ava blogu lu andra

Am început să o ducem pe Ava la creșă anul trecut în mai. Ea avea un an și vreo 7 luni. Eu eram însărcinată în luna a 8-a.

Primele săptămâni au fost grele. Nu voi nega asta. Nu a fost deloc mulțumită că trebuie să rămână la creșă. Plângea în fiecare dimineață și eu mă simțeam ca ultimul om. Prima zi a stat vreo 40 de minute. Eu am așteptat afară anxioasă. A doua zi cam o oră. Apoi două ore. Și încet, încet a început să se adapteze la un program de jumătate de zi. Asta a durat cam până prin vară. Iar din toamnă, când a reînceput creșa, după două săptămâni de acomodare, am lăsat-o și pentru somnul de prânz. Cu inima îndoită, evident, pentru că ea nu dormea decât cu mama ei, sora ei, sticla ei de lapte și bibi. La creșă îl avea doar pe bibi și cam atât. Dar a fost suficient.

Acum, la distanță de aproape un an de prima zi în care am dus-o la creșă, aceasta a devenit pentru noi toți esențială. Chiar dacă în decembrie a fost mai mult răcită. Chiar dacă a dat toate răcelile mai departe și în ianuarie am ajuns cu bebe la spitalul de copii pentru că a făcut pneumonie (vom discuta și despre asta în detaliu). Chiar dacă zice că ea nu vrea să meargă (după care mă lasă amanet la ușă fără să îmi zică nici măcar un ”Ceau, mami!” :))).

Așa că, dacă stai în cumpănă în legătură cu mersul la creșă, a venit momentul să îți spun exact de ce pentru noi a fost cea mai bună idee. Poate se aplică și în cazul familiei tale și poate te convinge să încercați.

mersul la creșă Ava blogu lu andra

Beneficii pentru Ava

Începem cu principalul beneficiar, deși mi-a dat prin cap să încep cu mine :))). Nu voi cita studii, azi vorbim strict despre ceea ce am observat la copilul nostru.

De când a început să meargă la creșă, Ava este în primul rând mult mai sociabilă. Și când spun asta mă refer la modul în care relaționează cu cei din jur, dar mai ales cu alți copii de vârsta ei. Acasă ea e întotdeauna sociabilă și ne face capul calendar. Problema e că acasă este cel mai sigur loc al ei și modul în care se comportă aici este un indicator al firii ei adevărate, nu o garanție că atunci când este în grup se va comporta la fel. Și nici nu o face. Oricât am încercat noi, înainte să meargă la creșă Ava era foarte reținută cu ceilalți copii. Vorbim aici în principal despre copii pe care îi întâlnea în diferite spații de joacă.

Evident, nu mă așteptam de la ea ca la 1 an să fie fost acest fluturaș social ce vorbea cu toată lumea. Dar toți ne-am dat seama că preferă să observe oamenii în detrimentul interacțiunii directe cu ei. Și da, people watching is fun și e normal să o faci din când în când. Doar că din momentul în care a început să meargă frecvent la creșă, atitudinea ei s-a schimbat. Ava a devenit mult mai deschisă față de alți copii. A început să interacționeze cu toată lumea mult mai ușor. Iar în momentul în care vizitam prieteni cu copii a început să fie de-a dreptul expansivă.

Ok, poate vei spune, dar a și crescut între timp. Un punct foarte valid. Ceea ce mă convinge totuși că influența pozitivă vine de la creșă este faptul că în momentul în care a stat perioade mai lungi acasă am observat cum începea încet să se retragă înapoi în zona ei de confort în prezența altor copii.

Un alt aspect super pozitiv în ceea ce privește mersul la creșă este structura. Acasă ziua noastră este destul de haotică. Recunosc. Cu doi copii și un soț ce lucrează în două schimburi nici nu ar avea cum să fie altfel. Dar atunci când merge la creșă programul ei este destul de clar pe parcursul întregii zile. Mai ales programul de masă pe care acasă îl ignoră cu desăvârșire. În plus, mâncarea este întotdeauna mâncare. Nu ronțănele. Nu o masă frugală pentru că trebuie să ne jucăm. Practic toată lumea de la creșă știe că mesele sunt printre momentele ei favorite. Și, cu o sumedenie de copii care fac exact același lucru, pitica mea mănâncă tot ce prinde.

Nu în ultimul rând, mersul la creșă a ajutat-o foarte mult să se dezvolte din punct de vedere intelectual. Toate activitățile pe care le fac acolo sunt create special pentru acest scop. Și da, unele dintre ele sunt chestii super simple pe care am putea să le facem și noi acasă… dacă am avea mai mult timp la dispoziție. Ca să nu mai spun că a venit acasă și a început să îmi cânte melodii pe care nu avea de unde altundeva să le învețe. Ceea ce pentru mine a fost mindblowing.

Next!

Beneficii pentru noi

În caz că nu am spus asta niciodată (sau poate o spun a 1000-a oară) a avea copii este foarte solicitant fizic, psihic și emoțional. Cel puțin pentru mine așa e. Deci faptul că am jumătate de zi în care Ava este în perfectă siguranță, face lucruri care îi plac, mănâncă și doarme, este mană cerească. 

Acesta este motivul pentru care am timp de social media (proprie și personală). Acesta este motivul pentru care am timp de colaborări. Acesta este motivul pentru care am timp de Flavius. Și acesta este motivul pentru care mai reușesc, din când în când, să citesc, să mă odihnesc și să mă întâlnesc cu prietenele mele. Sau să fac alte treburi de întreținere corporală care te ajută să nu o iei razna cum ar fi să merg la unghii, la coafor, la tratament facial sau să mă spăl pur și simplu pe cap.

Bineînțeles că mersul Avei la creșă înseamnă și mai mult timp petrecut cu Kira. Nu voi intra acum în detalii despre ceea ce a însemnat pentru noi gelozia dintre frați, dar viața cu o surioară mai mare este în mod clar provocatoare. Bebe e o luptătoare, dar și ea are nevoie de resurse ca să poată să reziste, iar atenția și grija exclusive din perioadele pe care le petrece doar cu noi sunt esențiale pentru a-și putea construi o relație frumoasă cu sora ei. Și a face față exploziei de energie ce vine cu aceasta.

mersul la creșă Ava blogu lu andra

Să știi că nici pentru tați nu e chiar floare la ureche viața cu copii. Mai ales atunci când ești un tată așa ca Flavius, care te implici în tot ceea ce ține de copii, de la crizele de plâns la schimbat scutece, de la hrănit la plimbat pe afară pe ploaie pentru că fiica ta vrea să dea de mâncare animalelor. Life is not easy :)))).

Așa că mersul la creșă vine mănușă pentru Flavius pentru că vine cu un bonus de odihnă de care nu prea are parte în condițiile în care Ava e acasă. În plus, poate petrece mai mult timp cu Kira astfel încât să nu simtă că ea crește și el nici măcar nu apucă să o cunoască. Și poate petrece ceva mai mult timp cu mine. Avem dimineți în care chiar facem aroganțe din alea gen mers la mall sau văzut un film. Nu sunt dese, dar se mai întâmplă :D.

Despre bebe am zis deja cam tot ce era de zis. Mai vreau doar să adaug că atunci când Ava merge la creșă ea reușește să se odihnească mult mai bine. Pentru că atunci când e Ava acasă Kira vrea să interacționeze cu ea. Adoră să o urmărească, să se joace împreună (așa cum pot). Ceea ce nu adoră este somnul. Și nici nu are parte de liniștea necesară pentru un somn odihnitor de bebeluș.

mersul la creșă Ava blogu lu andra

Acestea fiind spuse…

Deși despărțirea inițială a fost grea și în ciuda momentelor din prezent în care spune că nu vrea să meargă la creșă, decizia de a o integra în colectivitate atât de repede este una dintre cele mai bune decizii pe care le puteam lua pentru întreaga familie. Mersul la creșă face viața mai ușoară pentru noi, dar cred sincer că ne face și părinți mai buni pentru că nu suntem epuizați. Da, petrecem mai puțin timp împreună, dar este un timp mai calitativ și asta contează de fapt.

Untold 2018

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.