În timp ce verificam articolele recomandate de pe blogu.lu am descoperit un articol foarte interesant scris de Alina pe blogul ei şi deşi nici mie nu mi-a dat nimeni leapșa aceasta, mi-a placut atât de mult ideea, încât nu am putut să nu o abordez și eu :P.
So, here goes:
Pe 26 iunie 1987, la ora 5:15 minute m-am născut la Spitalul Clinic nr. 5 din Timișoara, aveam 2900 g și 50 cm lungime. Eram o mâncăcioasă și o drăguță și plângeam doar când îmi era foame.
La 1 an am început să merg, am rămas pentru prima oară la Sălaș la bunici și l-am așteptat pe „Mot Tun”. Atunci s-a născut și fratele meu Andrei.
La 2 ani sunt filmată pentru prima oară, dar sunt destul de timidă. Stau toată vara la Sălaș și fac cunoștință cu Marta, cea mai bună și mai veche prietenă a mea.
La 3 ani merg pentru prima oară la creșă.
La 4 ani merg pentru prima oară la mare, iar de atunci cam în fiecare an. Nu mi-a fost niciodată frică de apă și am rămas îndrăgostită de mare pentru totdeauna.
La 5 ani fac varicelă, împreună cu Andrei și toți copiii din bloc, colegii mei de grădiniță. Ne mutăm zilnic de la un etaj la altul, în funcție de mămica responsabilă pentru ziua respectivă.
La 6 ani fac pojar, iar Andrei nu. Țin minte și acum cum stăteam la geam și mă uitam la el cum se joacă în fața blocului.
La 7 ani merg pentru prima oară la școală și iau premiul întâi cu coroniță. Doamna mea învățătoare este cea mai bună.
La 9 ani ai mei și-au cumpărat prima lor mașină, o Dacia 1310, toți eram foarte mândrii. Când ne-au dat vestea noi eram la Sălaș cu mama Șerica și cântam de nebuni prin curte „vitezomanul Gică, și-a luat mașină mică/ E roșie ca focul să-i surâdă norocul!”
La 10 ani mă băteam cu Andreea în clasă, adică o trăgeam de păr. Apoi ea a devenit cea mai bună prietenă a mea de la Timișoara. Tot acum s-a născut Alina, verișoara mea, iar mami a mers într-un schimb de experiență în Elveția, de unde ne-a adus primul nostru calculator.
La 11 ani trec în clasa a V-a și mă adaptez destul de repede. Iau în continuare premiul I. În ceea ce privește vacanțele, merg de două ori într-un singur an la mare și cad din vârful cireșului lu’ mama Șerica și, ca prin minune, reușesc să nu-mi rup nimic și nici să nu-mi sparg capul. De frică să nu mă certe mă închid în WC :D.
La 12 ani nu sunt mulțumită de rezultatul școlar nici de modul în care s-a ajuns la el. Mă consider chiar furată și mă hotărăsc să arăt eu ce pot.
La 13 ani trag tare tot anul școlar și termin cu media 10, singura din clasă cu premiul I. Cred că nu am fost niciodată mai mândră.
La 14 ani eram obsedată de oracole, nici nu mai știu în câte am scris și câte am avut eu și îl cunosc pe S, prima mea iubire, dar și pe Simina, care a devenit una dintre cele mai bune prietene ale mele. Deși habar nu aveam pe ce lume trăiesc, băieții roiau în jurul meu anul acela. Tot acum am avut parte și de primul meu sărut și am început să mă uit la Harry Potter. Acum tata merge în Canada.
La 15 ani intru la liceu și iau primul meu 4 la matematică. Am plâns de nu am mai știut de mine nu doar după 4, ci și pentru că mi-am pierdut al doilea bunic.
La 16 ani l-am descoperit pe John Saul și m-am îndrăgostit iremediabil. Nu credeam că o să-mi placă vreodată cărțile horror, pentru că filmele horror nu mă încântă deloc, dar John Saul m-a prins în mrejele lui:P.
La 17 ani merg în Italia cu proiectul Comenius. A fost prima mea călătorie în străinătate, primul și singurul (momentan) meu zbor cu avionul și acum mi-am dat seama că nu am nici o șansă să trăiesc pentru totdeauna în străinătate. Italia a fost un vis, dar dupa prima săptămână mă duceam la culcare plângând. Tot acum petrec toată vara cu Dana și Ada la Sălaș și mă împrietenesc cu Adi. De asemenea, Gabi vine la Sălaș (verișor de-al meu din București) după mult mult timp, iar noi ajungem super buni prieteni. Și acum descopăr discoteca.
La 18 ani are loc majoratul meu. Adi vine la mine la Timișoara, iar ziua aceea a fost una minunată. Anul acesta am mers la cele mai multe majorate, am dansat cel mai mult și am cunoscut persoana care avea să mă schimbe pentru totdeauna. Fiind ultimul meu an de liceu, am mers în excursie cu colegii mei la Straja, excursie care s-a soldat cu formarea unei legături mult mai strânse între noi ca și clasă.
La 19 ani eram atât de obsedată de jurnalele mele încât am făcut o adevărată cronică în acea vară – am scris nu doar ce am pățit eu, ci tot ce s-a întâmplat la Sălaș. Am intrat la facultate, a treia, am primit bursă și am ajuns să fiu prietenă cu Linda, cu care încă mai sunt prietenă, deși ea e în Danemarca momentan, dar și cu Miha, my super best friend, care va avea un efect definitoriu asupra stilului meu personal de îmbrăcare :P. Tot acesta a fost anul în care am descoperit hi5-ul.
La 20 de ani am mers la Viena. Pentru asta a trebuit să 0 ajut pe mami să organizeze prima ei excursie în străinătate și am început să o ajut la ziar. Iar în acest minunat an ajung să cunosc persoana pe care ulterior o voi descrie ca fiind Diavolul :D.
La 21 de ani merg pentru prima dată la mare fără părinți, împreună cu Miha, Andrei (fratele meu), Alex și Adi (verișor de-al lui Alex), mă împrietenesc cu Corina, sora Mihaelei pe care nu o suportam și fac primul meu album cu poze de vacanță. Merg din nou la Viena și mă dau pe Turnul Admiral – cumva ajung la concluzia ca senzația e mai tare decât sexul :D. Acum merg în Parâng. Marta e plecată în America, iar eu îi scriu mail-uri săptămânal. Iau carnetul de șofer.
La 22 de ani îmi serbez ziua de naștere la Praga, unde merg în excursie cu tot cu Alina, cu care încep să petrec din ce în ce mai mult timp. Miha se duce în Canada peste vară, deci corespondez și cu ea mai mult prin e-mail-uri. Sufăr de insomnii în timp ce-mi scriu lucrarea de licență și încep să mă uit la House MD. Organizez o excursie în Europa doar cu ajutorul Lindei. Aceasta iese destul de bine, adică am văzut o grămadă de locuri minunate – Viena, Bruxelles, Strasbourg, Munchen – deși la finalizare nervii mei sunt varză. Termin facultatea, destul de dezamăgită, și intru la master la Vest. Masterul mă bulversează destul de tare, dar mă adaptez și încep să am chiar preferințe în ceea ce privește materiile. Merg pentru prima oară în Ungaria la băi cu familia Alinei și prietenii lor și îmi găsesc un iubit în noaptea de revelion. Mă înscriu la Școala de Blog și o absolv cu brio pentru că altfel nu ați putea citi postul acesta kilometric :)). Vizitez pentru prima dată Parisul, în urma unei excursii care mă solicită din nou din punct de vedere organizatoric. Descopăr lumea minunată a domnului Zuckerberg – Facebook.
La 23 de ani, adică în prezent, am petrecut toată vara cu Alina, am mai multe jurnale decât loc unde să le țin. Am peste 100 de scrisori. Am fost din nou de 2 ori la mare, o dată chiar în Muntenegru. Am învățat să lucrez în Corel. Am peste 2000 de poze pe hi5 și peste 40 de Giga de poze în calculator, ca să nu mai zic de câte albume am umplut. Am fost din nou în Italia, de data aceasta pentru a vizita Venezia, Verona și Padova. Încă mă mai uit la Harry Potter, încă mai am o parte din vechii mei prieteni. Am început să fac dansuri și să învăț franceză, deși nu sunt chiar brilliant încă :D.
Ar mai fi multe de spus probabil și poate am spus mai multe decât trebuia. Și chiar dacă nu am primit leapșa, vreau să o dau mai departe, pentru Mihaela și pentru Linda.
