Post November Notes 2017 – cu bune si rele

Nu imi vine sa cred ca la 365 de zile distanta de prima editie a conferintei November Notes in Social Media s-a incheiat cu succes cea de-a doua. Ca a fost o provocare mai mare este putin spus. Poate am tintit noi prea sus. Poate am incercat marea cu degetul. Cert este ca am vrut mai mult si am cerut mai mult. Iar publicul a raspus afirmativ.

Un concept extins

Daca la prima editie ne-am limitat la un eveniment de doar cateva ore, cu 6 speakeri si informatii destul de generale, anul acesta am vrut altceva. Am gandit un eveniment care sa se compare, ca si idee, cu ceea ce am vazut, pe parcursul anului, la Bucuresti si la Cluj. Stiam ca publicul din Timisoara va fi cel putin reticent la ceea ce planuiam noi pentru ca am ajuns sa cunoastem oamenii carora ne adresam. Cu toate acestea, am organizat o zi intreaga de conferinta si o zi de workshopuri, bucurandu-ne de sprijinul speakerilor entuziasti si al partenerilor.

Ca o mica recapitulare, in prima zi am avut 3 paneluri: Building reality, Social Media Pulse si Oversharing – a debate. Sincer, mi-ar fi greu sa vorbesc despre fiecare in parte pentru ca emotiile si stresul zilei, la care as adauga si responsabilitatile, mi-au lasat lacune serioase in ceea ce priveste prezentarile propriu-zise. Din fericire, a doua zi am avut parte de doua workshopuri de care chiar m-am putut bucura. Deci am recuperat putin pe aceasta parte.

A few more hours! #dontgetscarednow #novembernotes2017 #arsenalpark

A post shared by Andra Costa (@andrac4) on

Partile bune

Voi fi foarte sincera acum si voi recunoaste ca a existat un moment in care am fost sigura ca vom fi doar noi, echipa de organizare si speakerii, in sala. Ne-am gandit sa si anulam evenimentul, dar, pe ultima suta de metri, oamenii au inceput sa raspunda pozitiv chemarii noastre.

Chiar daca au fost mai putini participanti decat anul trecut, tot au fost mai multi decat ajunseseram noi sa credem ca vor fi. Deci partea aceasta o putem considera un succes.

Speakerii alesi au fost primiti cu foarte mult entuziasm de publicul nostru, iar acest lucru nu a putut decat sa ne bucure foarte tare. Stiu ca unii dintre ei au avut emotii, asa cum am avut si noi in timp ce ii prezentam si pe tot parcursul evenimentului, practic, insa vreau sa ii felicit pentru ca s-au descurcat minunat, exact cum eram sigura ca o vor face.

Partile rele

Suna asa de dur ”partile rele”, dar va dati seama ca au fost si aspecte la care mai trebuie sa lucram. Important este ca am invatat cate ceva din acest eveniment si as vrea sa stiti un lucru esential: chiar daca nu am anuntat editia a 3-a, aceasta va avea loc pentru ca nu ne dam batute. Timisorenii, dupa cum stie toata lumea deja, se activeaza mai greu, dar acest lucru nu inseamna ca vom renunta la a incerca sa ii informam sau ca nu vom mai face eveniment. Pana la urma am pornit pe acest drum pentru ca ne doream o comunitate si inca nu am primit-o. Deci o sa perseveram.

Multumirile

Vor fi multe si sper sa nu uit pe nimeni pentru ca, fara acesti oameni, nimic din ceea ce am vrut sa facem nu ar fi devenit realitate.

Partenerii

Unul dintre lucrurile pentru care sunt profund recunoscatoare si care imi spune ca facem, totusi, o treaba destul de buna sunt partenerii nostri. Trebuie sa le multumesc pentru incredere celor de la 123 contact form si celor de la Client Tips. Trebuie sa le multumesc pentru cadouri celor de la Ultramarin, echipei SmartFit si celor de la Arsenal Park. Trebuie sa le multumesc pentru printurile noastre minunate (mape, badge-uri, programe, stickere, roll up) celor de la Sense of Color. Trebuie sa le multumesc celor de la Adaconi pentru ca s-au ocupat de papetaria necesara pentru eveniment si celor de la CloudBerries pentru tot ce au facut pentru siteul nostru.

Bineinteles ca trebuie sa le multumesc celor de la Senneville pentru ca ne-au bucurat cu produsele lor delicioase si au venit sa isi spuna povestea in fata participantilor nostri. Nu as putea sa nu spun multumesc, Siviero Maria, pentru inghetata delicioasa cu care ne rasfatati la fiecare eveniment. Si, fara doar si poate, trebuie sa multumesc zai apres cafe pentru cina delicioasa de dupa, unde am avut niste discutii super interesante, care mi-au dat o gramada de idei noi si m-au pus serios pe ganduri.

Si anul acesta ne-am bucurat de ospitalitatea celor de la Casa Adam Muller Guttenbrunn, iar pentru aceasta le multumesc. Dar un loc special in inima mea il ocupa baietii de la Cufir, care au facut cel mai fain semn al nostru ever, in stilul lor specific. Oare nu gasim pe cineva care sa ne faca o sedinta foto cu el? Daca am fotografi intre cititori, dornici de munca voluntara si recunostinta, plus invitatie garantata la November Notes in Social Media 2018, sa imi lasati un comentariu :D.

Speakerii

Poate trebuia sa incep cu ei, cei care au acceptat sa ne fie alaturi si sa vorbeasca la conferinta noastra. De departe, au venit pentru noi si publicul nostru Cristian China Birta, care ne-a incantat cu stilul sau pragmatic, Miruna Ioani, Raluca Kisescu si Ioana Chicet Macoveiciuc. Iar din randul timisorenilor activi in mediul online si business si-au facut timp pentru a ne inspira persoane absolut extraordinare: Romina Faur, care a vorbit despre Verde pentru Biciclete, proiectul sau de suflet, Simona Neumann, care ne-a dezvaluit cum a ajuns Timisoara Capitala Culturala Europeana 2021, David Alb, managing partner Senneville, Diana Ghiba, redactor sef la revista timisorenilor, Altfel, Cristina Stanciu, marketer la Client Tips si Paula Dunia Aldescu, pregatita pentru a dezbate problema oversharingului.

Media

Bineinteles ca evenimentul nostru nu s-ar fi bucurat de popularitatea de care a avut parte daca nu aveam alaturi si partenerii media. Deci trebuie sa le multumesc celor de la zelist monitor, pentru sprijinul acordat la ambele editii. Trebuie sa ii multumesc si lui Dani Bardos si intregii echipe West City Radio pentru ca ne-au oferit posibilitatea de a ne spune povestea prin intermediul undelor, dar si Roxanei Morun si echiperi TRV Timisoara pentru jumatatea de ora de celebritate. De asemenea, as vrea sa ii multumesc Dianei Giba pentru ca ne-a ajutat cu promovarea in paginile revistei, celor de la IQads care au scris un articol super frumos despre noi si, nu in ultimul rand, tuturor bloggerilor care s-au conformat cu cerinta noastra si au scris despre editia a doua a conferintei November Notes in Social Media.

Voluntari

In mod special, vreau sa le multumesc voluntarilor nostri pentru ajutor. Multumesc, Andreea, Corina si Denisa pentru ca ati facut in ziua cea mare tot ce noi nu am putut face. Multumesc, Andreea si Ana Maria pentru ideile pre-conferinta si ajutorul de pe parcurs. Si vreau sa ii multumesc foarte, foarte frumos lui Flavius pentru ca ma sustine de fiecare data, cu fiecare noua idee nebunatica, iar cand trebuie are grija sa ma mobilizez.

Urmatorul pas

Ce facem in continuare… habar nu am :))). Trebuie sa ne gandim bine la urmatorul pas pentru ca sunt foarte multe de facut, idei avem, doar planul de bataie mai lipseste. Poate ar fi bine sa urmam sfatul lui Cristian China Birta si sa trecem pe un mindset de business, transformand pasiunea noastra pentru mediul online in ceva serios si de viitor. Dar asta ramane de vazut. Voi ramaneti pe frecventa pentru ca BloggingTM 2.1 is going places!

P.S. Teodora, iti multumesc!

P.P.S. Am uitat de Alex, dar si lui ii multumesc pentru voluntariat :D.

Nymphaea Wellness and Spa Review

Pentru ca vreau sa imi inspir fratii calatori, am hotarat sa public totusi review-ul pentru Nymphaea Wellness and Spa Oradea. Stiu ca mi-a luat ceva timp sa ma mobilizez (like a lot :)))), dar experienta a fost una minunata si inca mi-o amintesc cu mare drag. Si cum mini vacanta de 1 decembrie bate la usa (mai mult sau mai putin), poate va hotarati sa dati o fuga pana la Oradea pentru relaxare si fun :D.

Locatia

Din punct de vedere strict al calatorului, locatia Nymphaea este semnalizata oribil. Nu exista deloc indicatoare in oras, iar GPS-ul nu te ajuta. Pe noi ne-a dus in zona in care se afla aqua parkul, dar nu exact unde trebuia. Si, culmea, nici macar la 200 de metri de Nymphaea nu era nici un indicator. Eu, daca as fi in locul autoritatilor din Oradea, nu as spera ca vor gasi turistii complexul, ci le-as arata drumul. De la intrarea in oras, niste tablite dragute care sa te indrume ar fi ideale. Pentru ca in alte tari (de exemplu Ungaria) exista. Si e mult mai simplu sa te orientezi asa (chiar daca indicatoarele sunt in maghiara).

Atmosfera

Nymphea Wellness and Spa a fost construit pe fonduri europene si se vede inca de la intrare ca au avut oamenii o idee. Intregul complex te duce cumva cu gandul la o mica statiune tropicala (sau poate vad eu totul prea roz pentru ca e vorba despre un aqua park :)))). Oamenii erau super relaxati. Zona pentru copii era cumva mai izolata, astfel incat sa nu deranjeze. Dar cel mai mult mi-au placut baile turcesti. Aici era o adevarata oaza de liniste si relaxare. As fi stat sa plutesc in bazinul acela circular cu apa de jumate de metru o eternitate.

Servire si produse

E ciudat sa vorbesc despre servire si produse cand ma refer la un spa, dar hai sa incercam :))). Scuzati eventualele derapaje.

Mi-a placut mult designul intregii incinte, mai ales podul suspendat. Mi-au placut bazinele si mi s-a parut super interesant ca aveau inclusiv perete de catarare. Mi-au placut foarte mult topoganele, desi unul dintre ele era lipit ingrozitor si am simtit toate imbinarile. Bineinteles ca preferata mea a fost ceapa (de fapt este un fel de palnie :D, dar intelegeti voi), chiar daca picam de fiecare data ca un bolovan in bazin si la un moment dat era sa se arunce salvamarul dupa mine :))).

Mi-a placut faptul ca topoganele erau chiar pentru toate varstele si fricile. Daca pana si mami a gasit unul pe care sa se dea, cred ca nu este nevoie sa mai adaug nimic.

Bineinteles ca era si o zona pentru masa, dar nu pot sa spun ca mancarea m-a dat pe spate. Era destul de diversificata, as minti sa spun ca nu, doar ca portiile erau minuscule si cam fara gust. Poate am nimerit eu rau, nu am de unde sa stiu, dar pentru mine masa a fost putin cam dezamagitoare.

Mi s-a parut ciudat faptul ca a trebuit sa platim separat pentru baile turcesti, dar chiar si asa pretul a fost ok comparativ cu alte locatii de gen din Ungaria si luand in considerare raportul calitate/pret.

Nota mea pentru Nymphea Wellness and Spa este 9.

Sper ca review-ul si imaginile v-au convins. Cum noi am fost la Oradea in martie si ne-am simtit atat de bine, cred ca oricine alege sa mearga aici in mini vacanta de 1 decembrie nu va fi dezamagit. Cat despre oras, am scris aici cum mi s-a parut, dar daca nu aveti rabdare pentru tot articolul, pot descrie orasul in doar 2 cuvinte: merita vazut.

Daca aveti alte idei, do share. Sunt curioasa ce faceti in mini vacanta.

Gaitele

Se pare ca de la o vineri la alta tot despre teatru am ajuns sa vorbesc. Dar ce sa fac daca Teatrul National Timisoara prezinta piese atat de faine? Trebuie sa le vad. Nu ma pot abtine :D. Iar partea cea mai buna la Gaitele a fost ca am putut sa impart momentul cu cititorii mei. Cum? Printr-un concurs dragut in care am oferit 2 invitatii duble la piesa. Si a fost atat de placuta experienta, incat sper sa o repet cat de curand :D.

Piesa

Gaitele spune povestea unei familii condusa cum mana de fier de matriarha Aneta Duduleanu. Intre jocuri de carti, idile ilicite si replici spinoase, viata acestei familii nu este tocmai roz. De ce? Pentru ca in lumea burgheza in care traiesc aparentele valoreaza mai mult decat realitatea. Si nimic nu ii place mai mult Anetei decat sa arate cat este ea de instarita, chiar daca depinde financiar de fii sai.

O comedie neagra

Piesa a durat 3 ore, iar in tot acest timp m-am prapadit de ras. Aneta Duduleanu imi aducea aminte extrem de mult de mama Serica datorita firii sale dominatoare. Iar sa vezi asa ceva pe scena nu ti se intampla in fiecare zi. Insa la final mi-am dat seama ca aceasta comedie este una neagra, pentru ca unul dintre personaje moare. Si nu intr-o maniera frumoasa.

Impresii

Ce mi-a reamintit Gaitele? Ca nu trebuie niciodata sa faci din persoana pe care o iubesti singurul tau tel in viata. Si ca atunci cand dai cuiva o veste trebuie sa fii atent la starea pe care o are persoana respectiva. In plus, cred ca prea multi parinti din lumea asta traiesc cu impresia ca stiu ei ce e mai bine pentru copiilor lor. Dar lucrurile nu stau chiar asa. Mai ales atunci cand parintii, constienti sau nu, dau dovada de un egoism iesit din comun.

Trecand peste aceste aspecte, piesa este foarte savuroasa. Se simte din plin izul de satira. Mi-au placut la nebunie replicile si modul in care se intepau cele 3 surori. Mi-au placut foarte mult si costumele. Trebuia sa imi repet iar si iar ca ele, teoretic, sunt foarte batrane :))). Si m-a impresionat interpretarea Malinei Manovici, pe care o mai stiam din alte piese, insa aici a fost complet transformata. Parca nu mai regaseam nimic din femeia pe care o stiam.

Photo credits: Adrian Piclisan

Dar as fi nedreapta sa nu recunosc faptul ca intreaga distributie a fost una de exceptie si ca jocul actoricesc a fost impecabil. Isabela Neamtu a fost cea mai ”cucoana” cucoana pe care am vazut-o vreodata. Si  nu imi vine sa cred ca nu are nici macar 40 de ani. Adica eu eram sigura ca e batrana. Puteam sa jur.

Cat despre Paula Maria Frunzetti, a fost cea mai nemtoica guvernanta din istoria guvernantelor. Mi-a placut la nebunie accentul ei. Mi-a placut doza de nebunie pe care o emana de cate ori intra in scena. Si mi-a placut modul in care a conturat personajul. Pe Fraila nu cred ca o voi uita prea curand.

Si trebuie sa il mentionez in mod special pe Matei Chioariu. Cum spectacolul Gaitele l-am vazut vineri, iar Frati am vazut marti, a fost foarte usor sa observ cu cata versatilitate se adapteaza la fiecare rol. Chiar daca nu mi-a placut deloc de Mircea Aldea, personajul pe care l-a interpretat in Gaitele, trebuie sa apreciez actorul din spatele sau.

Ce spun castigatorii?

Inca de cand am anuntat concursul pe pagina de Facebook Blogu lu Andra (careia sper ca i-ati dat like si daca nu o puteti face aici) am mentionat ca imi doresc foarte mult ca in recenzia mea sa se regaseasca si parerile castigatorilor. Deci iata ce au avut de spuse dragele mele cititoare:

Mi-a placut foarte mult comedia Gaitele. A fost una dintre cele mai bune comedii de moravuri pe care am vazut-o la Teatrul National si o recomand tuturor. Iar la buna mea dispozitie a contribuit foarte mult si domnisoara care statea langa mine, care se distra copios si avea un ras foarte colorat.” – Emilia

”Personal mi-au placut mai mult actorii decat scenariul, desi a doua parte mi s-a parut mai reusita. Deci as nota piesa cu un 7.” – Carmen

Le multumesc pentru participare si prietenilor mei de la Teatrul National Timisoara pentru invitatii. Nu uitati sa dati subscribe pentru a citi mai multe articole cu iz cultural.

FFB – next level Fornetti

Saptamana trecuta am avut norocul de a fi martora la ceea ce reprezinta urmatorul nivel pentru Fornetti Romania. Intr-o locatie ultra centrala, fix in Piata Libertatii, timisorenii mai mici sau mai mari pot gasi FFB sau Fornetti Food and Beverage, un local super dragut, unde cei grabiti pot alege ceva bun de mancare.

File de istorie personala

Despre acest brand s-au spus lucruri bune si rele, dar eu o sa recunosc acum, cu mana pe inima, ca sunt fan Fornetti de cand au deschis primul chiosc in Timisoara. Eram innebunita dupa foietajele cu telemea si daca eu eram cea care alegea ce sa ne luam, aceasta era intotdeauna prima optiune. Apoi m-am bucurat sa descopar ca oferta a devenit din ce in ce mai variata. Si cum tot ce inseamna branzeturi imi place in cantitati cat mai mari, acum prefer pogacelele cu telemea si cascaval.

Daca ar fi sa analizez problema, as spune ca fornetti reprezinta una dintre placerile mele vinovate. Pentru ca imi plac si foietajele cu ciocolata. Imi place pizza lor, mai ales cea picanta si, mai nou, imi plac foarte mult gogosile. Asa ca va dati seama ca abia am asteptat sa vad ce se pregateste pentru noi intr-o locatie atat de mare.

The big day

Cand a sosit ziua cea mare am fost socata sa descopar atat de multe fete cunoscute la FBB. Jurnalisti, PR-isti, bloggeri, mari si mici, adunati pentru a sarbatori cum se cuvine un brand cu istorie in Timisoara. Bineinteles ca ni s-au alaturat si oficialitatile din cadrul Fornetti, iar dupa un discurs bilingv pe care, spre rusinea mea, nu l-am prea ascultat pentru ca ma gandeam la bunatatile ce asteptau sa fie devorate, a fost taiat panglica.

Localul este amenajata extraordinar. De la sistemul de servire ce ma trimitea cu gandul la restaurantele cu autoservire de la mare, la tot ce inseamna decor si mesele din geam, totul te indeamna sa stai linistit si sa te bucuri de ceea ce mananci. Si asta pentru ca ai de unde alege.

Meniul

Fornetti a ajuns cunoscut datorita foietajelor omonime (daca e sa spunem asa). Insa FFB este, dupa cum am spus, urmatorul nivel. Pentru ca aici nu gasesti doar obisnuitele de fornetti, ci si mai multe variante de pizza, proaspat scoasa din cuptor, o gama foarte variata de sandwichuri, prajiturele de casa si, bineinteles, racoritoare. Dar in afara de sucurile consacrate, FFB are si un produs propriu, pe care evident ca l-am incercat si care mi-a placut la nebunie.

A fost greu sa aleg ce sa mananc din tot ce era expus in vitrinele stralucitoare. Pana la urma am mers la sigur cu un melc cu cascaval si am fost mai aventuroasa alegand un sandwich cu branza Camembert. Pe acesta din urma l-am luat pentru ca am fost socata sa descopar asa ceva in vitrina fornetti, dar s-a dovedit a fi o alegere foarte buna chiar daca nu avea carne. Oricum am mai pus ochii pe cateva sortimente pe care vreau sa le incerc. Deci ne vedem in curand, FFB!

Atmosfera

Ce mi-a placut foarte mult la acest eveniment a fost ca l-am putut impartasi cu persoane dragi cu care nu am prea apucat sa mai petrec timp in aceasta perioada, dar si cu prieteni vechi si noi. Am ras, ne-am bucurat de ziua frumoasa, ne-am delectat cu ceva bun. A fost genul acela de moment care face viata mai frumoasa. Iar pentru acest lucru trebuie sa spun, din suflet, multumesc, Fornetti Romania!

Biserica de piatra Santamaria Orlea

Am trecut pe langa ea de mii de ori. Sunt atat de obisnuita sa fie acolo incat este surprinzator ca o mai si remarc, din cand in cand. Desi nu inteleg cum am ajuns in stadiul acesta pentru ca este superba. Dar sa incep cu inceputul

Tara Hategului: cel mai frumos loc de pe Pamant

Am mai spus lucrul acesta si o sa il repet. Din punctul meu de vedere, Tara Hategului este cel mai frumos loc de pe Pamanant. Si da, nu am vazut eu toate locurile de pe Pamant, dar nimeni niciodata nu ma va convinge ca lucrurile stau altfel. Pentru ca locul acesta este binecuvantat de Dumnezeu. Inconjurat de munti, cu paduri superbe, rezervatii naturale, lacuri, ce ai putea vrea mai mult?

Probabil asa gandeau si stramosii nostri cand s-au stabilit aici, acum mii de ani. Si cu ei a venit, evident, religia, deci bisericile. Acesta este motivul pentru care, in Tara Hategului, se gasesc unele dintre cele mai vechi biserici de piatra din Romania. Una dintre aceste biserici este cea de la Santamarie Orlea.

Biserica cnezilor Candea

Construita spre sfarsitul secolului al XIII-lea, biserica sta semeata si in zilele noastre, amintind de familia Candea si de severitatea unor timpuri in care nu era usor sa traiesti. Este ridicata fix la marginea drumului, iar calatorilor le este usor sa nu opreasca. Pare doar o alta biserica parasita, unde singurele semne ale recunoasterii din partea statului sunt tabliile cu explicatii. Insa aceasta biserica nu este ca oricare alta.

Legenda spune ca atunci cand biserica a fost construita un cocos de aur a fost ingropat in fundatia ei. Acesta aminteste de lepadarea Sfantului Apostol Petru si sta ca o avertizare pentru toti credinciosii ce ii calca pragul.

Turnul cu clopot

Biserica de la Santamarie Orlea este construita foarte auster, cu un turn ca poarta de intrare spre partea centrala. Cum nu a mai fost restaurata de foarte mult timp, biserica este in stare destul de degradata in interios. Iar schimbarea confesiunilor ce au folosit-o a lasat nenumarate urme asupra sa. Din acest motiv persoanele care se ocupa de intretinere spera ca intreagul edificiu sa intre cat mai curand in renovare.

In aceasta vara am oprit pentru prima data in fata bisericii pentru a o vizita. Am gasit poarta  deschisa si ne-am spus ca ar merita sa vedem mai de aproape acest monument pe care l-am tot ignorat.

Curtea este ingrijita cu mare atentie de o familie din sat, aceiasi oameni care primesc si turistii atunci cand acestia le bat la poarta. In interior, biserica nu are nimic din exuberanta ortodoxiei, fapt deloc surprinzator in conditiile in care in prezent aici se oficiaza slujbe de rit reformat.

Partea cea mai buna a intregii experiente a fost ca doamna care se ocupa de biserica ne-a permis sa urcam in turn, pana la clopot. A fost destul de straniu sa pasesc pe scarile acelea subrede, insa curiozitatea a invins in cele din urma.

Pentru ca am crescut cu legenda, aveam cumva impresia ca daca voi ajunge in turn voi gasi cocosul de aur. Insa aici nu era decat un clopot mare si o super priveliste a zonei. Ceea ce nu a fost deloc dezamagitor.

Sfaturi pentru turisti

Daca decideti sa vizitati Tara Hategului, nu ratati biserica de piatra din Santamarie Orlea. Acest obiectiv este mult prea putin cunoscut, insa calatorii care ii calca pragul nu regreta. Iar daca veti gasi un cocos de aur, nu uitati sa ma anuntati pentru ca eu v-am spus povestea prima data si merit macar un procent din castig :))).

Stiu ca in poze sunt cam dezbracata, dar noi plecam la mare cand am facut aceasta mica escala. Deci trebuie sa ii multumesc lui Flavius pentru rabdare si incurajari. Fara el nu prea cred ca urcam in turnul bisericii.

Pentru mai multe idei de calatorie, nu uitati subscribe. Si cum vineri are loc editia a doua a November Notes in Social Media trebuie sa va spun ca inca puteti achizitiona bilete la conferinta si workshopuri de aici.