Azi m-am uitat la ultimele episoade din House M.D. M-a apucat o super nostalgie și mi-am dat seama că o să-mi fie super dor de el.
Nu știu dacă v-am spus vreodată cum am făcut eu cunoștință cu House. Tata mi l-a recomandat. Eram în anul 3 de facultate și scriam la licență de zor. Eram super stresată și nu puteam să dorm nopțile. Și am început să mă uit. Stăteam până la 4 dimineața, de pe la12 și mă uitam la film. Țin minte că, la un moment dat, am râs atât de tare la o fază într-o noapte încât am trezit-o pe mami și Andrei m-a auzit și a venit la mine din celălalt capăt al casei :))).
O să-mi fie dor de comentariile lui. De felul lui ironic de a privi viața. O să-mi fie dor de drăguțul de Chase. O să-mi fie dor de farsele lui cu Wilson. Și știu că o să mă pot uita oricând la vechile episoade, dar nu e aceeași chestie. Și știți că am învățat și câteva chestii de medicină de pe la House?
Azi, uitându-mă la ultimul episod, mi-am dat seama că lecția supremă din House nu e Everybody lies! ci faptul că prietenia e cel mai important lucru din lumea aceasta.
Dacă nu ați văzut încă House, e absolut necesar să vă uitați. Vi-l recomand din suflet!
(pt sursa pozei apasati pe ea)
mie parca nu imi vine sa cred ca e gata 😐 a fost ceva “revolutionar” cred ca ma reapuc sa ma uit de la inceput 🙂
:))) si frate-miu a facut asta. La mine House a fost singurul serial cu doctori la care m-am uitat. Si Dr. Quinn de pe vremuri nu se pune :))) 😀
Cred c-o sa revad din cand in cand ceva din urma…..
Azi m-am uitat si eu la final 🙁