bridal shower

Bridal Shower by Artisans D’Amour

Petrecerea burlacitelor este deja o traditie in Romania. Nu ne mai putem ascunde dupa deget, am importat-o! Dar vestul are si un alt concept prin care se marcheaza aceasta trecere intr-o noua etapa a vietii. Iar in acest caz atentia nu se pune atat de mult pe petrecerile nebune, cat pe relatiile interumane. Este vorba despre bridal shower, o altfel de petrecere a burlacitelor, unde fetele au ocazia de a-si sarbatori prietenia cu viitoarea mireasa si de a-si pune creativitatea la treaba. Cel putin la asta ma asteptam intr-o seara calduroasa de joi cand am pasit in propria mea tara a minunilor, Artisans D’Amour, pentru Adriana’s Bridal Shower.

bridal shower

Ideea

Cand Estela mi-a vorbit prima data despre aceasta idee am stiut ca o sa fie absolut genial si m-am bucurat ca a decis sa o implementeze in Timisoara. Poate am imbatranit eu (se poate spune asta la 30 de ani? :))), dar nu ma mai prea atrag cluburile. Prefer sa imi petrec timpul intr-un cadru mai intim. Prefer sa aud ce vorbeste lumea in jurul meu. Si imi plac la nebunie petrecerile private. Au asa un aer mai fancy si mai exclusivist. Poate vorbeste mofturoasa din mine, dar cum as putea sa nu prefer Artisans fata de orice club? Designul este genial, spatiul este atat de feminin si uiti complet de inhibitii aici.

Adri a fost cea care a deschis sezonul de bridal shower si din acest motiv am putut lua parte la petrecere. Am fost un fel de Cristofor Columb :D. Doar ca noi ne-am redescoperit.

bridal shower

The bridal shower

La prima vedere, Artisans D’amour arata exact la fel. La intrare ne astepta raiul lenjeriei. Nu as putea sa ma satur vreodata de toate minunatiile pe care le au expuse acolo. Totul pare atat de pretios incat parca ti-e teama sa le atingi. Asta pana vine Estela sau Ani si incepe sa iti vorbeasca. Din momentul acela spui adio, temeri si inhibitii!

Insa restul boutique-ului era amenajat special pentru noi: un photo booth tematic, dotat cu toate accesoriile de care ai putea avea nevoie (mesaje haioase, coronite, cordelute, ochelari si altele), un Mimosa bar care arata prea cute ca sa va pot descrie in cuvinte (Doamne ajuta ca am poze :D) si toate minunatiile cu care fetele s-ar putea rasfata, frumos expuse pe rafturi.

bridal shower

Dupa turul de rigoare, in care am descoperit ce mai au nou fetele de la Artisans si ne-am indragostit iremediabil (printre altele) de un ulei care isi face pielea chiar ca matasea, am inceput sa povestim. Am servit Mimosa, preparat dupa placul inimii si decorat cu fructe. Estela a fost fotograful desemnat al serii si a facut o treaba de milioane. Ne-am delectat cu ceva aperitive micute si ne-am indulcit cu cupcakes. Pentru ca ele erau la fel de golden ca si seara noastra, am profitat de ocazie pentru a-mi transforma buzele in aur :D.

bridal shower

Jocurile

Am ajuns la concluzia ca pentru o seara perfecta ai nevoie de cateva ingrediente foarte exacte: prietene bune, o locatie minunata, bauturi racoritoare, mancarica delicioasa (dar nu foarte multa) si jocurile potrivite. La initiativa Estelei, noi ne-am testat cunostintele cu privire la Adriana printr-un chestionar pe care l-am completat printre hohote de ras si l-am interpretat tinandu-ne de burta :D. Apoi ne-am pus la proba talentul de designeri creand dou superbe rochii de mireasa. Dar am fost eco friendly si am folosit hartie igienica :))). A fost genial! Pacat ca nu s-au incumetat fetele sa de-a o raita prin Unirii asa.

bridal shower

Si pentru ca voiam ca Adri sa aiba si o amintire mai persoanala, i-am realizat, pe loc, un tablou de pupici completat cu gandurile noastre bune.

Totusi, ne aflam intr-un magazin de lenjerie, cel mai frumos din oras, dupa umila mea parere. Deci nu aveam cum sa o trimitem pe Adri acasa fara un cadou. Asa ca am convins-o sa incerce un set rosu, absolut superb (ca sa mergem la sigur :D) dupa care… SURPRIZAAAAA!!!! Am aparut cu punga :)). A fost epic.

bridal shower

La anu’ pe vremea asta…

Sper sa va povestesc despre propriul meu bridal shower, care se va desfasura tot la Artisans D’Amour. Nici nu ma gandesc sa il tin in alta parte. Si va sfatuiesc sa luati in considerare aceasta varianta pentru ca nu veti regreta. Distractia este garantata! Pozele, dupa cum sunt sigura ca ati observat deja, sunt minunate. Iar amintirile sunt de nepretuit.

Cine nu ar vrea asa ceva?

Daca vreti si voi o altfel de petrecere, puteti afla cum ati putea organiza un bridal shower ca si al Adrianei pe pagina Artisans D’Amour.

Pupici!

bridal shower

P.S. Mai aveti doar 3 zile pentru a-mi lasa provocarile voastre pentru #30yearschallenge.

Blaj aLive

Blaj aLive

Dupa Untold am dezvoltat o pasiune pentru festivaluri. Si nu neaparat pentru artisti, desi conteaza, cat pentru atmosfera. Este ceva aparte in aer la orice festival. Iar cand spun asta nu ma refer la iarba :))). Deci cand am realizat ca exista posibilitatea sa merg la Blaj aLive pentru ca eram la Hateg in weekendul respectiv, am stiut ca este momentul sa il introduc pe Flavius in atmosfera. Doar trebuie sa incep sa il pregatesc pentru Untold :D.

Blaj aLive

Spre Blaj, cu toata viteza inainte

Drumul de la Hateg la Blaj nu este foarte lung. Desi se lucreaza pe portiunea dintre Alba si Blaj, am ajuns in doar 2 ore la destinatie. Totusi, va recomand sa folositi waze daca nu sunteti familiarizati cu zona pentru ca harta este actualizata. Si in momentul in care o sa mergeti pe ruta ocolitoare si o sa ajungeti printr-un fel de no man’s land, ca in filmele de groaza, sa nu va speriati. Sunteti exact unde trebuie :))).

Cel mai mult la acest drum mi-a placut cum se deschide valea ce adaposteste orasul Blaj. Nu as putea sa va descriu privelistea pentru ca m-a lasat fara cuvinte. Asa ca va indemn sa o descoperiti.

Campia Libertatii

Blajul este un orasel mic si inca din momentul in care a aparut festivalul m-am intrebat ce o fi fost in capul acestor oameni sa il organizeze aici. Dar, dupa ce am vazut Campia Libertatii si gardul ei format din siluete ce reproduc hora unirii, mi-am dat seama de simbolismul intregii povesti. Si impactul este foarte puternic. Adica a fost revitalizata o zona a carei importanta a scazut considerabil de-a lungul secolului trecut.

Blaj aLive

Blaj aLive

The people

Pentru mine a fost un adevarat soc sa intru in incinta festivalului datorita oamenilor extrem de variati ce il populau. De la tineri veniti din toate colturile tari si din strainatate, la localnici mai mici sau mai mari, o multime pestrita popula Campia Libertatii.

Nu pot spune ca m-a deranjat prezenta persoanelor autohtone, dar toata treaba avea, pe alocuri, un mic aer de balci. Iar acest lucru nu este tocmai benefic. In plus, erau destul de putini oameni pentru ceea ce oferea spatiul, iar aici cred ca problema a fost una de promovare. Adica acest festival este unul destul de accesibil si care aduce artisti faini si cunoscuti, deci daca s-ar face mai mare valva in jurul lui, ar avea mai multi sponsori si mai multi participanti. Ceea ce sper sa se intample cat de curand.

Blaj aLive

The vibe

Atmosfera mi-a placut, dar acest lucru se datoreaza in special artistilor. Cand noi am ajuns pe scena se gaseau cei de la Walking on cars. Nu mai auzisem de ei, dar ritmul ne-a incantat inca de la inceput. Si chiar daca nu stiam sa le cantam piesele, am dansat si ne-am zbenguit de colo-colo, am facut piese si am descoperit zona de festival.

In ceea ce priveste decorul, acesta a fost asigurat in special de Jagermeister, care aveau cel mai tare stand pe care l-am vazut eu vreodat: o casuta al carui singur perete existent era facut in intregime din bine cunoscutele sticle verzi. Aici luai shot-uri si primeai pass pentru poze sau tatuaje, dupa preferinte, iar ghirlandele erau garantate. Evident ca noi am facut poze :)).

In rest, nu prea aveai activitati, doar in zona de balci, unde erau tot felul de masinute si umbrelute si bla bla din astea. Dar existau destule puncte unde se vindea alcool. Si mi-au placut banutii pe care cei de la Banca Transilvania i-au creat special pentru eveniment.

Blaj aLive

The artists

Dupa cum spuneam, Walking on cars au fost geniali, dar noi merseseram in special pentru Amy Mcdonald, care si-a inceput concertul cu o precizie matematica la ora 9 fix. Am ras cu gura pana la urechi de accentul ei si am asteptat sa cante melodia mea preferata: This is the life. Cand aceasta a inceput, evident ca am cantat cu tot sufletul si ma simteam stapana lumii. Avand in vedere ca o ascult de prin adolescenta, va dati seama ca cei 30 de ani ce mi se apropie pareau fictiune, iar eu eram acelasi copil care dadea muzica la maxim cand mama nu era acasa.

Singurul lucru care nu mi-a placut la concertul lui Amy este ca instrumentele se auzeau mai tare decat vocea. De-asta parea ea sa fie nemtoaica si abia intelegeam versurile. Dar vinovati pentru acest aspect neplacut sunt sunetistii ei pentru ca nici numarul dinainte nici cel de dupa nu a intampinat astfel de probleme.

A urmat Alternosfera, cu pauza de rigoare pentru schimbarea instrumentelor. Culmea, de la ei imi place o singura melodie ce mi-a bagat-o in cap Alina. Si, mai culmea, avand in vedere ca eu nu sunt fan genul acesta de rock deloc, este totusi a doua oara cand ii vad in concert. Nici prima oara nu mi-a placut de ei, dar si atunci, ca si acum, am cantat Ploile nu vin aproape cuvant cu cuvant :)).

Blaj aLive

The food

Pentru Blaj aLive mancare a fost asigurata de ceva firma de catering de care nu mai auzisem. Moldovan parea sa ofere o gama destul de variata de produse, insa la o privire mai atenta, nu prea aveai de unde alege. Pana la urma am impartit un burger rece si o mana de cartofi prajiti si asta a fost. Dar cine ne-a pus sa nu ne luam mici, vedetele serii?

Nu inteleg sub nici o forma pasiunea romanilor pentru mici. Si cand ii mai vad si pe la festivaluri (erau si anul trecut la Revolution Festival), imi vine sa mor. Bine ca Untoldul este peste aceasta mancare de calitate indoielnica (si stiu ca acum par snoaba, dar micii sunt foarte low pe lista preferintelor mele culinare).

The eco friendly

Un aspect extrem de placut pe care nu vreau sa il trec cu vederea este preocuparea pentru mediu. Cred ca la Blaj aLive am vazut cele mai putine peturi pe jos dintre toate festivalurile. Si la acest lucru a contribuit si campania celor de la Beck’s care pentru fiecare 2 pahare de plastic reciclate in cadrul standului lor ofereau jetoane pentru o experienta VR.

Way to go, Beck’s!

Blaj aLive

Blaj aLive, ne vedem in 2018!

Cu toate plusurile si minusuri, mi-a placut acest festival si sper sa mai merg si anul viitor. Mi-ar placea sa il descopar evoluat. Mi-ar placea sa fie trupe mai diverse. Mi-ar placea sa existe mai multe activitati conexe care chiar sa tina de festival. Si mi-ar placea la nebunie sa vad Campia Libertatii plina ochi. Sa fie mii de oameni. Ar fi superb!

Hai sa ne vedem acolo!

Pupici :*

Siviero Maria

Seara italiana cu Siviero Maria

Se intampla atat de multe lucruri in ultimul timp in Timisoara si mi se intampla atat de multe incat nu va mirati ca ajung sa scriu despre unele dintre ele dupa saptamani intregi. Dar povestile merita spuse, asa ca iata-ma, dupa mai mult de o saptamana, incercand sa gasesc cele mai potrivite cuvinte pentru a descrie o minunata seara de duminica in care m-am simtit ca la Roma. Si totul datorita celor de la Siviero Maria. Care nu fac doar o inghetata geniala, ci sunt si prieteni de nadejde.

Siviero Maria

Un aer italian in Timisoara

Era o duminica destul de calduroasa, ultima din mai. O asteptam cu nerabdare de cateva zile, de cand primisem invitatia de la Cristina de a viziona un film italian, in aer liber, savurand gelato. Stiam ca inghetata va fi foarte buna pentru ca mai mancasem de la Siviero Maria. I-am descoperit la Webstock. Ne-au fost parteneri la November Notes si acum le sunt clienta fidela. Cum as putea sa nu fiu cand ei sunt creatori de gelato asa cum am mancat in Italia.

Am ajuns in Parcul Rozelor fara sa stiu despre ce film va fi vorba. Ma asteptam la ceva de Federico Fellini si ma simteam ca la master. Doar atunci am mai vazut La dolce vita si tot felul de filme de arta italiene. Dar am zis ca nu prea conteaza ce ruleaza din moment ce o sa avem gelato.

Cei de la Siviero Maria au reusit sa creeze un spatiu super dragut ce amintea de Italia. De la gelatier, la caruciorul cu inghetata, la masute, totul era atat de boem. Si cum eu inca pastram nostalgia Romei (nu ca mi-ar fi trecut), nici ca puteam petrece seara mai frumos.

Siviero Maria

To Rome with love

Sper marea mea surpriza, Cinemobilul a adus in Timisoara o pelicula a lui Woody Allen, filmata in Roma. A fost o adevarata delectare sa revad orasul pe care l-am strabatut alaturi de Flavius. A fost superb sa pot recunoaste locurile, sa admir Piazza Venezia, sa revad Piazza di Spagna, sa ma bucur de Cetatea Eterna.

Filmul mi-a placut foarte mult. O imbinare de povesti care mai de care mai diferite ce se desfasurau in Roma. O antologie a modului in care acest oras te schimba. De la tinerii indragostiti la tinerii ce se descopera, de la celebritate dobandita peste noapte la adulter, de la agonie la extaz. Roma este un oras minunat, iar povestile lui sunt infinite. Dar pasiunea cu care sunt traite este greu de gasit in alta parte si cred ca Woody Allen a reusit sa surprinda foarte bine acest lucru.

Si pentru ca vreau sa vedeti si voi filmul, aruncati o privire peste trailer pentru ca sigur va convingeti:

Cat despre inghetata, pe care o savurez in timp ce scriu acest articol :D, o gasiti si la Kaufland, nu doar in Arad :))). Iar daca in aceste momente va intrebati daca acest articol este un advertorial, raspunsul este NU! Pur si simplu vreau sa va bucurati de un super gelato.

Enjoy!

P.S. Va recomand sa o incercati pe cea de fistic.

Fest FDR – part 2

Dupa o bine meritata mini vacanta in care sper ca v-am ajutat cu idei de activitati, sunt pregatita pentru lunga lista de articole pe care nu am avut timp sa le scriu :))). Si o sa incep cu a doua saptamana de Fest FDR pentru ca am vazut 3 piese de teatru geniale, pe care vreau sa vi le recomand.

Artist talks

Prima piesa despre care vreau sa va povestesc are ca tema arta si viata artistilor. Ea apartine celor de la Arcub si s-a potrivit manusa pe tema festivalului: Identitate. Pe parcursul celor aproape 2 ore cat a durat piesa ne-au fost prezentate mai multe situatii in care ego-ul a fost pus in fata realitatii. Iar aceasta abordare mi s-a parut ca atrage atentia asupra rolului actului artistic. Arta este scopul in sine sau rolul ei este de simpla oglinda a realitatii? Pentru ca in lumea aceasta a vedetelor si a celebritatii exista riscul (destul de mare) sa pierdem din vedere suferintele omenesti atunci cand le transformam in arta.

Piesa este compusa dintr-o serie de scenete mai mici, preferata mea fiind cea din final. Asa am aflat despre Irene Nemirovsky, evreica originara din Ukraina, crescuta in Franta, al carui jurnal din perioada celui de-al doilea razboi mondial este comparat de catre critica literara cu cel al Annei Frank. Ceea ce m-a impresionat la aceasta sceneta finala a fost faptul ca pe masura ce naratorul prezenta povestea vietii acesteia, pe margine erau 2 actorii care jucau rolul publicului de pe Facebook. A fost putin ca o palma peste fata pentru ca toti facem lucrurile acestea azi. Butonam telefonul si judecam, fara sa stim intreaga poveste.

Deci daca sunteti impatimiti ai teatrului si ajungeti la Bucuresti stagiunea viitoare, trebuie sa vedeti aceasta piesa.

Fest FDR

Photo credits

Bucuresti 41 Tur-Retur

Pentru mine Fest FDR a adus multe premiere. Asa s-a intamplat si cu Bucuresti 41 Tur-Retur, primul spectacol itinerant la care am luat parte. Daca nu stiti despre ce vorbesc, have no fear, nici eu nu aveam nici cea mai vaga idee ca urmeaza sa ne plimbam prin Timisoara. Pentru ca un spectacol itinerant presupune deplasarea spectatorilor in diversele locatii unde se joaca scenele.

Piesa prezinta momente din timpul pogronului de la Bucuresti din 1941. Desi am o fascinatie aproape morbida pentru comunism, habar nu aveam ca in luna februarie a anului 1941 romanii au luat-o razna si au inceput sa isi omoare vecinii evrei. Bine, nu toti romanii s-au apucat de crima, doar armata legionara, dar nici restul oamenilor nu au facut nimic. Deci sunt la fel de vinovati.

Ceea ce m-a socat la aceasta piesa este monstruozitatea umana. Ne dam culti si civilizati, dar suntem printre cele mai brutale animale. Suntem capabili de lucruri abominabile, fara nici un motiv intemeiat. Cand trecem pe pilot automat si instinctul animalic ne devine natura, nu mai tinem cont de copii, parinti, de alte suflete. Si este dureros sa vezi lucrul acesta. Mai ales in conditiile in care societatea noastra nu a evoluat foarte mult fata de ceea ce a fost acum aproape un secol. Xenofobia inca este in floare. Rasismul la fel. Poate exista presedinti negri, dar prejudecatile sunt la fel de impamantenite ca pe vremea Ku Klux Klan.

Deci va recomand Bucuresti 41 Tur-Retur pentru ca este o piesa ce iti deschide ochii. Si sper sa am ocazia sa o vad jucata si in Bucuresti. Sunt sigura ca ar fi mult mai spectaculos.

(D)Efectul Placebo

Desi este ultima piesa din Fest FDR pe care am vazut-o, este una dintre piesele pe care mi le amintesc cel mai putin. El aborda alienarea oamenilor in aceasta societate hiper conectata. Lucru ce pare destul de putin probabil. Insa chiar si in ziua de azi, cand toate se pot obtine atat de usor, avem persoane care prefera sa traiasca in realitatea virtuala, nu in cea reala, care prefera sa imparta iubirea cu papusi gomflabile, nu doar cu partenerul de viata sau care isi impart propriul trup cu… o alta personalitate.

Acum ca stau sa ma gandesc mai bine, (D)Efectul Placebo pune punctul pe i intr-o problema extrem de spinoasa a zilelor noastre. Si pana esti acolo te tot gandesti… eu nu sunt asa… nu am cum sa fiu asa… dupa care iti dai seama ca esti dependent de telefon si de Facebook.

Problema este ce faci mai departe cu aceasta informatie? Pentru ca, sincer va spun, eu sunt la fel de dependenta… mai putin cand sunt la Salas :D.

Fest FDR

Photo credits

Cam asta ar fi sesiunea de teatru a serii. Luna aceasta inca se mai joaca piese in toata tara, deci nu ezitati sa mergeti si sa va deschideti orizontul cultural. Sigur veti pleca din sala cu mai multe intrebari decat raspunsuri, dar cand le veti afla pe acestea veti ajunge sa iubiti teatrul. Cel putin asa am patit eu :D.

Felicitari celor de la Teatrul National Timisoara pentru organizarea Fest FDR. A fost, intr-adevar, un dar pentru oras.

Idei pentru mini vacanta de 1 iunie

Revolution Festival

Daca anul trecut am fost prezenta la Revolution Festival, anul acesta planurile mi s-au schimbat. Totusi, daca ramaneti in Timisoara sau vreti sa vizitati orasul in aceasta mini vacanta, va recomand sa dati o raita pe la festival. Eu as fi mers in special pentru Rudimental, fiind obsedata de I’ve been waiting all nigh for you la un moment dat. (Puteti sa o ascultati, daca tot suntem la acest subiect, pana terminati de citit sugestiile :D). Va las link spre programul complet putin mai jos si daca sunteti curiosi de impresii despre festival, va invit aici ca sa cititi jurnalul meu de anul trecut.

Revolution Festival 2017 – Programul complet al evenimentului

Pirates of the Caribbean: Dead Men Tell No Tale

Ultimul film din seria Piratii din Caraibe va asteapta deja in cinema si va recomand sa il vedeti in Imax pentru ca efectele sunt geniale. Povestea nu este cine stie ce, aceeasi din primele 3 filme, spusa mai pe scurt. Dar modul in care a fost transpusa pe ecran este genial! In primul rand, oamenii capitanului Salazar sunt cei mai scary din toata seria, iar Javier Barden e atat de scary incat nu are cum sa nu iti placa de el. Si daca Olandezul Zburator vi s-a parut super tare, nava capitanului Salazar depaseste orice asteptari. Stiu ca este spoiler, dar trebuie sa va spun ca poate manca alte corabii. Cat de tare e asta? Si are un accesoriu razboinic ce prinde viata la nevoie. Bam! In plus, mai apare si o versiune noua a minunii lui Moise, un Jack Sparrow cam imbatranit si batut de soarta, Orlando Bloom pasager si, la final, Keira Knightly pentru un sarut in apus. Nu lipsesc dialogurile spumoase, urmaririle de corabii si nici rasturnarile de situatie (atatea cate pot fi intr-un film cu un final previzibil).

Deci daca nu aveti alte planuri pentru weekend (sau dupa), dar vreti sa vedeti un film bun, luati-va biletele la oricare Cinema City din Romania, popcorn sau nachos, Cola (pentru ca eu nu mai am voie) and enjoy!

mini vacanta

Megga Dillah in Club Vibe

Nu am inceput sa scriu codat, ci am o recomandare pentru iubitorii de hip hop din Timisoara. Vineri seara CIA lanseaza cel mai nou album, 4G in club Vibe. Eu habar nu am cine este CIA, dar va indemn sa mergeti pentru ca, in deschidere, canta Megga Dillah. Si stilul lui chiar imi place super mult. Ascult in continuu melodiile lui pentru ca au un mesaj puternic. Si spun asta extrem de obiectiv, chiar daca il cunosc personal de o gramada de vreme. I-am luat chiar si un interviu pe vremea cand scriam pentru cei de la Suburban (pe care il gasiti aici).

Street Food Festival Sibiu

Sunt obsedata de ele anul acesta, dar inca nu am ajuns la nici unul. Si in Timisoara o sa fie abia in toamna. Dar sa incepem cu inceputul. Miha a fost anul trecut la Street Food Festival Cluj si a avut doar cuvinte de lauda. Si cum mie imi place la nebunie mancarea (ceea ce se vede :D), am ramas fixata pe ideea ca trebuie sa merg si eu. Dar inca nu am ajuns :))). Totusi, daca voi aveti drum prin Sibiu in acest weekend, sunt sigura ca o sa gasiti numai delicateturi la Street Food Festival Sibiu. Numai cand ma gandesc la cate feluri de branza se fac in zona aceea imi lasa gura apa :D. Si bulz… parca as manca niste bulz. Daca mergeti sa incercati si sa imi spuneti cum e 😀

mini vacanta

LollyBoom

Daca as avea copii mini vacanta aceasta as petrece-o in mod clar la Cluj. Nu stiu ce are atat de special orasul acela, insa clujenii par sa fi mancat inspiratie si indrazneala cu lingurita. Deci nu este nici o surpriza ca aici are loc primul festival dedicat familiei: LollyBoom. Dan promite 4 zile de distractii pentru cei mari si cei mici, cu activitati care mai de care mai inedite: treasure hunt, creatie vestimentara pentru papusi, lectii de supravietuire, lectii de muzica si multe alte. Si pentru ca vreau sa fiti cat mai informati, va invit sa aruncati o privire mai detaliata aici.

LollyBoom

Sebarile Cetatii

Da, mai am. Mai puteti? Pentru ca am ajuns la ce voi face eu in weekend.

Dupa cum era de asteptat, plec la Hateg. It is long and overdue. Anul acesta am petrecut mult prea putin timp acolo si trebuie sa recuperez. Iar la categoria persoane cu care vreau sa petrec mai mult timp se incadreaza Dana si Alina (Flavius e din oficiu :))). Dar nu vreau sa stam inchise in casa. Asa ca in momentul in care am descoperit ca sambata la Deva se organizeaza Serbarile Cetatii m-am bucurat maxim si am zis ca mergem clar. Cum toata lumea este de acord, ne vedem pe acolo 😀

Blaj aLive

Nu in ultimul rand, duminica are loc Blaj aLive. Festivalul are ceva istorie in Romania, insa este prima data cand ajung eu acolo. Si cum am primit acreditare de presa, abia astept sa vad dedesubturile festivalului. Probabil nu as fi aplicat pentru el daca nu o descopeream pe Amy McDonald in randul artistilor ce vor concerta pe Campia Libertatii. Si ca sa fie treaba super, dupa ea urmeaza Alternosfera si Suie Paparude. Va dati seama ca atmosfera o sa fie incendiara. Si daca tot nu pot merge in Timisoara, de ce sa nu mai incerc si alt festival? Mai ales ca Flavius inca nu a descoperit atmosfera de la asemenea evenimente si vreau sa isi faca incalzirea pentru Untold :D.

mini vacanta