Despre Arsenal Park am auzit nenumarate povesti, toate de bine. Si chiar daca este foarte aproape de Salas, a durat extrem de mult sa ajung acolo. Deci trebuie sa ii multumesc de la inceput Rominei pentru invitatie. Fara ea, probabil ar mai fi durat mult si bine pana sa scriu acest articol.

Arsenal Park

Arsenal Park si aventura extrema

Care a fost reteta noastra de aventura? Se iau 2 bucati bloggerite si iubitii lor, li se lanseaza provocarea de a incerca tot ce are Arsenal Park mai extrem si se posteaza in social media.

Am ajuns duminica pe la 12 la destinatie, pregatiti pentru distractie. Aveam la dispozitie power fan-ul, tiroliana si traseele de aventura. Cum nu stiam exact despre ce este vorba decat din ce citisem pe net, am zis sa incepem cu power fan-ul*. In capul meu era… cat de greu poate sa fie sa iti dai drumul in gol de la 30 de metri? Si in timp ce ma uitam la turnul din care urma sa ne aruncam, nici nu mi se parea asa de inalt.

Arsenal Park

Pasul in gol

Lucrurile s-au schimbat cu totul cand am ajuns sus. In secunda in care am pus piciorul afara din turn, pentru a cobori pe platforma de power fan, am inceput sa am toate indoielile din lume. De fapt, va mint. Am zis ca eu nu sar si pace. Nici nu am vrut sa cobor scarile, ce sa mai sar? Dar eram prima, ca un Zorro ce sunt, asa ca am avansat spre platforma. Dupa care, m-am pironit in cel mai sigur si indepartat colt al acesteia, incercand sa ma integrez in perete :))).

L-am privit pe Flavius cum a facut pasul decisiv cu un simplu uau. A urmat Bogdan, care nici macar nu a stat pe ganduri. Timp in care eram din ce in ce mai inspaimantata. Miha a fost a 3-a si nu m-a ajutat deloc. Pentru ca ea se teme de inaltimi si abia a sarit. Baiatul care ne indruma s-a uitat cu indoiala la mine, sigur ca nu o sa sar si m-a intrebat ce am de gand. Sincer, aveam toate intentiile sa urc inapoi scara si sa cobor cu liftul. Dar Flavius a inceput sa imi strige de jos sa sar, ca nu e cine stie ce, ca pot si sunt puternica (v-am spus cum e el 😀 <3). Si atunci, ca de fiecare data, am stiut ca trebuie si ca o sa sar. Pentru ca acesta este efectul lui Flavius asupra mea.

Arsenal Park

Nu cred ca are rost sa va mai spun ca mi-a fost incredibil de frica. L-am lasat pe tip sa ma lege cu sigurantele, mi-am pus mainile unde mi-a indicat dupa ce mi-am facut cruce :))), am inchis ochii si am pasit in gol urland. El imi tot spunea sa ma uit spre orizont si din alea. Ce orizont? Nu as fi deschis ochii pentru nimic in lume. Am urlat de s-a auzit in toata padurea… probabil si la Orastie :D. Si pana sa imi dau seama, cele mai lungi 3 secunde din viata mea trecusera si eram pe pamant.

In viata mea nu am tremurat mai tare decat la aceasta aterizare. Lumea parea schimbata si nu am stiut cum sa fug mai repede in bratele lui Flavius. Eram ca fetele alea prostanace din filme care isi revad iubitii dupa ani si ani :))).

Arsenal Park

Intr-un final, valul de adrenalina a trecut, eu m-am linistit si m-am simtit super puternica. Eram pregatita pentru ce avea sa urmeze. Pentru orice avea sa urmeze. Dar nu cred ca as mai face asa ceva vreodata. Flavius da, sunt sigura. Eu… cred ca totusi este prea extrem pentru mine :D. Poate daca ar fi o chestie sincron… dupa care Flavius ar fi surd :))).

Totusi, vreau sa va asigur ca experienta merita. Si daca se dovedeste unica. Va pune fata cu un lucru de care nu aveti cum sa nu va temeti. Iar daca treceti peste o asemenea provocare cu brio, de ce ar trebui sa va mai temeti in viata?

Arsenal Park

Hai hui prin copaci

De la power fan am trecut la traseele de aventura. Desi la Arsenal Park exista o multime de trasee de aventura, clasificate in functie de gradul de dificultate, noi am avut timp pentru unul singur. Habar nu am cum l-am nimerit eu pe cel mai lung dintre cele pentru incepatori, dar asa a fost :))). Si a durat sa ma deplasez, dar am reusit sa il fac pe tot intr-un timp destul de scurt. O singura sectiune a prezentat unele dificultati pentru mine, unde trebuia sa trec prin ceva butoaie, dar a fost ok. Deja nu ma mai tem de traseele de aventura.

Din pacate, timpul nu ne-a permis sa ne bucuram si de celelalte trasee, deci va fi necesar sa ne intoarcem la Arsenal Park. Si va recomand sa mergeti si voi, cu sau fara copii. Pentru adulti este super ok deoarece nu este asa de simplu cum pare si pune lucrurile putin in perspectiva. Adica nu mai esti tu chiar cel mai mare si mai tare din parcare. Iar pentru copii este util pentru ca au nevoie sa incerce lucruri de genul acesta de mici, ca sa creasca neinfricati :D.

Arsenal Park

Cu toata viteza inainte

Ultimul punct pe lista de aventura a zilei a fost tiroliana.

Eu iubesc tiroliana. De cand m-am dat prima oara la Pestera Meziad (si am murit de frica :))), mi-a placut la nebunie. Iar cea de la Arsenal Park este cea mai lunga din tara. Deci cum as fi putut sa o ratez? M-am dat prima. Probabil si ca sa imi scot parleala pentru power fan. Dar adevarul este ca, oricat de ciudat ar suna, pe tiroliana nu imi este frica. Sunt constienta ca ar putea sa se rupa coarda, la o adica extrem de ipotetica, dar faptul ca atarni in hamuri o face, in ochii mei, mai putin periculoasa.

Am pornit de la 45 de metri inaltime, am admirat aqua parkul si am ajuns cu bine la destinatie. Mi-a parut rau ca nu mi-am lasat mainile libere, sa para ca zbor. Dar chiar nu mi-ar fi placut sa ma invart pana jos :))). Deci tot e bine. Si am avut timp sa ii filmez si pe ai mei pe toti :D. Lovely!

Arsenal Park

Cateva ore de balaceala

Partea a doua a zilei am petrecut-o in bazin. Si cand spun asta nu glumesc :)). Singurele momente in care nu am fost in apa au fost cele in care stateam la coada la topogane si momentul in care am mancat. In rest… am fost putin broscuta, ce mai :D.

Aquapark Arsenal este o minunatie. Desi nu are dimensiunile celor din Ungaria, este foarte bine echipat si ofera distractie pentru intreaga familie. Mai mult, este unul dintre putinele aquapark-uri din Romania care chiar poate concura cu cele unguresti. Bazinele sunt diversificate, apa este incalzita si topoganele sunt super faine. Exista o palnie, care era chiar mai faina decat cele pe care m-am mai dat eu pana acum pentru ca trebuia sa ai grija sa nimeristi printr-o alta sectiune de topogan, nu picai direct in bazin ca planta. Era un topogan triplu, destul de fain, dar la care trebuia sa folosesti salteluta ca sa nu simti denivelarile si un alt topogan mai intortocheat tot cu salteluta. Dar preferatele mele erau cele pe care te puteai da doar cu colacul. Ador topoganele de genul acesta. Mai ales ca erau si colace duble si m-am dat cu Flavius. Unul dintre aceste topogane era afara, unul inauntru. Foarte tari amandoua.

Arsenal Park

Doamne ce m-am lungit… exact cum am facut si la Arsenal Park. Nu as mai fi plecat de acolo. Deci sigur va fi pe lista mea de vara aceasta. Pentru ca are foarte multe de oferit si trebuie sa profit din plin de ele. Iar data viitoare ma duc echipata cu camera subacvatica. Pentru ca apa era prea cristalina.

Ne vedem la Arsenal Park, da?

Pupici!

Arsenal Park

Arsenal Park

P.S. Nu uitati de #30yearschallenge. Au mai ramas doar 10 zile in care imi puteti lasa provocarile :D.

P.P.S. Mai multe despre Arsenal Park si toate ofertele lor, pentru ca au mult mai multe, puteti afla aici.

*power fanul este un mecanism care iti asigura o cadere libera de 20 de metri, dupa care te franeaza fara a te zgudui si te coboara lin inca 10 metri.

Author

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *